Cuibul

Am sa iau bulgarul acela al sufletului tau si inainte d evenirea diminetii am sa-l sprijin p marginea sufletului meu...Sa se atinga asa imperceptibil incat sa nu tulburam din inalturi ochii vulturilor de cenusa...Striga indepartate prin venele mele amintirile dupa Phoenixul ultim - la cinci sute de ani o data - insa vezi tu eu simt cum ti se face frig undeva pe intuneric si stiu palmele tale framantand cu teama tacerile...Ca o nebunie celesta sprijin stelele cu fruntea mea si inainte de a ma injumatati timpurile te implor intorce-ti si tu secundele o clipa catre mine...Nu uita ca te astept bulversat de fericirea mangaierilor necunoscute si a soaptelor nesoptite, nu uita ca pe ape se poate deena cu pleoape...

Ingeri rotati asteptand respirarea.

ce frumos, Caly!...am zambit cald in dimineata asta. si ti se datoreaza.

tot binele,
Dana