Poezie
De vorbă cu pământul
1 min lectură·
Mediu
M-am irosit ades, umilitor, proșteste
Fără să înțeleg menirea mea pe lume
Ca rezultat al \"cum te crește\"
Familia ce spune c-ai un nume.
Deabia mai sunt aici cu trupul
Că mințile-au plecat alături, în visare
Și-n jurul meu se strânge grupul
De visători din lumea asta mare.
Ce daca astăzi plâng in mine
Afară Amazonul e secat
Și ce dureri m-apasă, am uitat
Îmi este iarăși bine pentru tine.
Pământ de viață și de mine
Am înflorit a ghiocei și a speranță
Amândoi avem aceeasi ștanță,
Separați suntem doar in destine:
Eu pot avea o mână doar din tine
Întreagă-ai să mă ai pe mine !
001.655
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mariana Tanase
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 107
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Mariana Tanase. “De vorbă cu pământul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mariana-tanase/poezie/173052/de-vorba-cu-pamantulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.