Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

unde ești când ești lângă mine

1 min lectură·
Mediu
cel mai greu nu e să mă arunc în gol
ci să mă hotărăsc să fac asta
să-mi doresc întunericul
să privesc cum devin un liliac trist și amnezic
visând o lumină de care am fost îndrăgostită cândva
pe care o pierd printre degete
pentru că nu o mai recunosc
cel mai greu nu e să mă arunc în gol
ci să accept să-mi numere alții până la trei
să-mi urle în urechi: "sari”
iar eu, nedumerită, să privesc
mai întâi hăul, apoi cerul,
pline de păsări negre care vor să mă sfâșie
să nu găsesc nici o îmbrățișare
care să mă salveze tandră
apoi să mă împrăștii
în cele patru zări fără rost
sunt prea bătrână pentru toată iarna asta
care, iată, îmi crește pe oase
arătânð nordul precum mușchiul copacilor,
azi lacrimile prevestesc o noapte
care nu va dovedi absolut nimic nimănui
nici un far nu va putea să-mi arate
unde ești când ești lângă mine
024.986
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
158
Citire
1 min
Versuri
24
Actualizat

Cum sa citezi

Mariana Pancu. “unde ești când ești lângă mine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mariana-pancu/poezie/14084999/unde-esti-cand-esti-langa-mine

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Cel mai rău lucru în viață nu e perceperea acută a „golului” imens din ea, ci constatarea că nu avem cu ce să-l umplem, însă un „gol” și mai sfâșietor e cel apărut în lăuntrul nostru, și stă în sarcina sinelui să-l umple cu substanțele entităților conduse de rațiune și mișcate de corp.
Când iubitul e „lângă” tine și nu-l găsești, probabil rătăcește prin golul din lăuntrul tău : „unde ești când ești lângă mine”.
0
@mariana-pancuMPMariana Pancu
În fiecare dintre noi există un gol în care ne rătăcim uneori. Multumesc de rezonanță Răzvan.
0