mariana fulger
Verificat@mariana-fulger
Pe textul:
„Liber si-n cuget si-n miscari," de C. Octavian S
cerul ostenise și sta să strivească
amurgul
pe lîngă linia orizontului
lumina se scurgea sub pămînt
simțeam doar un curent ascuțit de aer
ce mi se înfingea în piept
o intimitate stranie
îmi creștea în suflet
respirație inegală cu iz de alge
călătoream incognito prin visele tale
ca și cum aș fi căutat secretul creării luminii
într-un trup cu alcătuire asemănătoare
mă pândea felina nesomnului
această enervantă oboseală
de la galben la roșul mocnit
ce bazar de viață mi se așterne sub tălpi
bețivi pașnici mirese vopsite strident
mulțime de necunoscuți
aromă de fructe exotice
abia născuți începem să visăm că nu mai suntem
lumina decantează în noi
doar nuanțele convenabile
inevitabil amurg șovăitor...
Nu mi se pare suficient de bine finalizată. Nu-mi plac decorurile macabre. Poezia ta e frumoasă, nu perfectă. Concluzia e că amândoi mai avem de lucru. O seară plăcută.
Pe textul:
„Delfin eșuat ... amurg șovăitor" de Gelu Bogdan Marin
... migălesc iluzii
pe care vreau să le vând apoi
bărbatului care ține pe palmă
destinul florilor de mai
în puzderia de gândurilor feciorelnice
ruginesc în aroma amforelor cu vin grecesc
băut pe înserat de legiunile romane
sub stâncile dacice
când stelele cântau cu sfială
de dragul muritorilor
mă hrănesc cu lacrimă de trandafir
precum zânele
ca să pot îmblânzi
caii de ceară albă ai viselor
târziu adorm la marginea unei păduri
pe pat de brîndușe galbene
în împărăția
nopții de duminică
mă visez copilă
la mijlocul întâmplării...
Cam asta e, cu mici imprefecțiuni, dar frumos, cred eu. Poezia ta e foarte frumoasă. Pa
Pe textul:
„Crai nou în mijlocul bolții..." de Gelu Bogdan Marin
La sol, aripi obosite
sfidează verdeața
rugina inundă
trup
elice și tren
asfalt.
Pilot - aripi, debusolat
și tandru
amestec de gol și cer
cărări petec de aer
azimut.
Imagini cu el
și dorinți
busolă și nor
la sol aripi,
obosite,
sfidează...
verdeața invinge.
E deosebit de frumos. O zi deosebit de frumoasă, gânganie cu ochii mari.
Pe textul:
„Aripi cazatoare..." de C. Octavian S
Pe textul:
„un pumn de humă cu parfum divin" de gabriela ungureanu
pasăre speriată
mă zbat
între zidurile
acestei zile
(Dorin m-a certat
nu înțelege
ca tine
păcat și)
te privesc
rămâii
în gîndul meu
târziu
noaptea
mai arde încă
lumina
în fereastră...
Ai scris frumos, Bogdane. Mereu scrii frumos. Te rog să nu te superi și tu. Dacă te superi, să nu mă cerți, da? Să-mi spui frumos că nu mai vrei să-mi fii profesor și gata, dar să nu mă cerți. O seară plăcută și noapte bună.
pasăre speranță
te zbați
lângă streșinile
acestei zile
te privesc -
încapi
într-un gând
târziu în noapte
aud
cum arzi
în fereastră...
Pe textul:
„O terță mare..." de Gelu Bogdan Marin
Valsuri ape, larg de mare
îmbrățișarea ta timidă
mă uit pierdut la tine și regret
când lopătarii
cormoranii
în crezul tău au înlemnit.
În rariștea de peste ape
când arnăuții
bat din aripi
se zbat în noi sălbatice clipe
de dor...
Dacă ai uitat de mine și de noi,
nu-i nimic -
îți vei aminti cândva
am fost odată doi...
Asta e tot. Mulțumesc frumos și o seară plăcută.
Pe textul:
„A rasarit !" de sergiu manec
Pe textul:
„Zeii-n lupta!" de C. Octavian S
Pe textul:
„Curcubeu" de Mariana Tanase
Pe textul:
„Aripi cazatoare..." de C. Octavian S
ceața cerne raze
pișcă bradul
cade roua
îmi umplu sufletul de trecut
torent prăvălind pe coaste
crengile uscate
mușchiul verde afânându-l
în umbra cetinii mă nasc
floare pe piatră
vânt și rază
adiere
săgetare caldă odihndu-se
în răsărit
gâză ieșită la cerșit
din ram în ram
golesc parfum de cetină
și mor
în dimineața unei zile la munte,
primăvara
pentru a mă naște
a doua oară
în dimineața unei zile la munte.
Încercarea unei visătoare de a da poeziei tale o tentă de sacralitate. O seară plăcută.
Pe textul:
„In genunchi, te vreau natura!" de C. Octavian S
Pe textul:
„Sosește caravela !" de Mariana Tanase
m-am înconjurat
de oglinzi
iluzii
în industria însingurării,
mimând curajul
celor aleși
miner sunt care lucrează
la domiciliu,
fără tîrnăcop și lopată
coborît în subsolul trăirilor,
printre speranțe ruginite,
am descoperit că întunericul
este un bogat zăcămînt
vivifer,
din care se poate crea
viața.
la lumina gândului,
trăiesc vieți
de-a valma
asemenea lui Dumnezeu,
privesc fără să fiu
privit.
Pe textul:
„La lumina lămpașului" de Tudor Negoescu
Pe textul:
„Jumătatea plină" de Năsui Daniel
un strop de ploaie doar atît
și iată
este lumină și trupul tău șoaptă
între vorbele rostite de amîndoi
urcă spre cer
cândva
vei fi moară de vise eu doar un înger
pasăre zburând cu ochii închiși
pînă în zori
de ce nu mai mult
muzică e
cetatea aceasta de metereze parfumate
penelele pierdute le arunc
voi picta cu inima această clipă
pentru amândoi
frămîntă lumina ca pe un trup gol de femeie
pînă la licărire
chiar mai departe
nu te opresc
inocentă - mă retrag
respir adînc
să mai cîștig o clipă
și zbor spre neant
- lacrimă de fericire
nimic mai mult...
Pe textul:
„Un strop de ploaie... doar atît" de Gelu Bogdan Marin
să vă spună povestea,
să vă iubească,
să vă învețe
cu grija și îndestularea
sufletului
fiecare fibră
călătorită de furia sângelui
luați îngerul și învățați-l poezia
încă nu e prea târziu
Finalul nu este o ofensă, ci un îndemn la simplitatea trăirii.
ca dovada de ospitalitate
așezați- l la masă
de- a dreapta ideii de bine.
dăruiți- i ca semn de speranță
un lămpaș cu vedere la viață!
Pe textul:
„minicurs de angelologie" de Maideia Maigan
Pe textul:
„Octombrie" de Botu Alina
De îmbunătățitPe textul:
„Au morții nevoie de flori?" de Botu Alina
Pe textul:
„Copil bolnav" de Botu Alina
apa curge pe noi
udă pămîntul
se scurge în hăuri
îmbrățișați
noi mai tîrziu...
Je vais t\'aimer
așa cum nu te-a iubit nimeni (Michel Sardoux)
A nu se interpreta mot-a-mot. E doar poezie, pentru un alt Herder.
Pe textul:
„gustul ploii..." de Gelu Bogdan Marin
