Mariana Cardas

Tuturor celor de pe poezie.ro cu multa simpatie pentru sarbatorile care vor sosi in curand. O chemare la reflectie.

O, măscărici, te joci în frig
izbind timpane înghețate
...........................
Tu încă mai bați, inimă-măscărici
Puțin mai goală și mai însingurată.

La mine dupa cum vezi, inima era un mascarici, deci semana cu inima ta - arlechin. Mi-a placut mult ritmul poeziei si felul in care iti certi inima pentru a o tempera din pornirile ei impulsive.

Ideea ca inima ei ti-ar putea arde buricele degetelor mi-a amintit de inima arzatoare a lui Danko.

Imi doream de mult timp ca Gap sa vina cu cohorta sa de ingeri si pe-al meu taram. Si uite ca el m-a vizitat intr-o zi de prier senina si cu soare caci poate a dansat cu ingerii pentru mine.

Mae, multumesc de vizita!

Am fost delogata in timp ce iti raspundeam. Iti spuneam ca imi place Durer desi nu la caii din gravura cu pricina ma gandeam.
Mai bine ca s-a pierdut comentariul de dinainte. Asa auzeai si tu ca-mi place Durer nu numai ca pictor. Imi place cum arata in acel portret, cu pletele lui solare de neamt, revarsate pe umeri. Ca poate asa vine si soarele...daca ma gandesc la pletele de rocker ale lui Durer.

Mi-a placut aceasta micuta poezie, insa ar trebui sa fii mai atenta la :ortografie.
Daca esti buna sa corectezi \"curgatoare\" \"desfiintarii\"
desfiintare pentru ca acest cuvant vine de la fiinta, fiintare

Deci te-ai hotarat sa nu mai pleci? Numai un lucru sa stii, cine seamana vant, culege furtuna, asa ca ai grija ce faci cu vantul!

Erotism la maximum!
Din cate stiu eu, cuvantul \"dorinta\" face la singular genitiv \"dorintei\" dar intrucat trebuie sa rimeze cu \"dintii\" merge si \"dorintii\". se accepta acesta licenta poetica.

am trecut si eu pe-aici ca sa vad cum se astenizeaza vechiul meu prieten de suflet, Dorun. Impartim pe alocuri acelasi prieten ca si cum \"am face posta\" aceeasi tigara. Se potriveste de minune la ceea ce fac eu acum: scriu in engleza despre cifrele de plan ale institutiei la care lucrez si iata cum suntem noi legati printr-un cordon ombilical de aceeasi astenie de primavara...

Mie imi plac foarte mult pasarile si zborul. Numai ca noi cand vrem sa stim timpul, ca romani ce ne aflam, ne uitam la purcel. Acum i-am citit colegei mele (de serviciu) despre obiceiurile goelanzilor si cand am rugat-o sa puna ea, cu mana ei prajitura pe farfuria mea, prajitura pe care eu urma s-o mananc, iar ea mi-a spus ca nu trebuie sa am atat de multa incredere in mainile altora ca cine stie ce-au facut inainte, ca doar ai vazut ce fac goelanzii, imi zice ea.

Hera poezia ta de astazi imi place, cum de altfel imi place tot ce am citit de pe paginile tale. Numai ca eu am o nedumerire in legatura cu cuvantul \"flamingo\". Oare nu inseamna acea pasare pe picioare lungi, cu pene roz, cam asa cum e nufarul tau? Eu asa stiu si chiar inainte de a intentiona sa-ti scriu m-am uitat in DEX. Dansul stiu ca se cheama \"flamenco\" si-l danseaza gitanii in Andaluzia.
Sigur ca pe zulufii unui flamingo poti sa si levitezi...

Sebukis, desigur cunosti proverbul \"cine se scoala devreme,departe ajunge\". E bine pentru inceput, e foarte bine chiar. Si stii de unde stiu eu asta? Pornind de la numele celor care si-au scris parerile vis a vis de poeziile tale. Ei sunt unii dintre cei carora noi le spunem \"seniori\"

Eu cred ca asa e viata, o inghititura e dulce, o alta amara. Uneori nici cele dulci nu sunt prea bune, pentru ca prea mult dulce e gretos.
Dar una peste alta, mi se pare destul de morbid registrul in care scrii.

Tocmai citesc o carte despre cele doua arte surori, poezia si pictura si ma gandesc la Picasso : Painting is mute poetry and poetry is speaking
painting” ; citesc despre despre poezia concreta si Caligramele lui Appolinaire Guillaume si uneori despre acest munte, care ca orisice munte este un axis mundi, un buric al pamantului. Vad ca se simte un suflu nou, o dorinta de noi experiente...

M-am uitat si eu in DEX. .. Gresii, asta e. Da, e vorba despre imposibilitatea comunicarii. Poate sa insemne si despartire. Voi corecta maine. Acum trebuie sa plec.

Alex, pe chat nu stiu cand ne-am putea intersecta. Dar ca orice om modern am si eu o o adresa electronica : de exemplu :la goeurbeax@hotmail.com sau katiusharo@yahoo.fr
PS. Mai deunazi am dat colegei mele subiectele de la simularile examenului de capacitate. Unul dintre subiecte era alcatuirea unei scrisori prin care sa-ti anunti bunicii ca vii sa-i vizitezi in vacanta. Fiica cea mare a colegei mele ii spune maica-sii: \"Uite astia au innebunit cu scrisorile lor...Cine mai scrie astazi scrisori? Si apoi isi inchipuie cum le scrie bunicilor :\"Dragi bunici,
Pentru ca voi nu aveti e.mail va scriu ca sa...\"
Si cand te gandesti ca ceva mai tarziu de epoca pe care o prezint, se facea literatura in epistole (vezi Legaturi primejdioase, Scrisori persane
asdf, e posibil sa ai dreptate, mai ales daca te gandesti ca la 1700 Bach avcea doar 15 ani...

Vezi tu, Cosmine, poate tie ti s-a parut ca scriu pertinent si coerent,,,Degeaba, adica Alex Bacu, a observat cateva \"stangacii literare\". Ceea ce e uimitor pentru mine este faptul ca tu pe vremea cand erai adolescent aveai astfel de lecturi. Tocmai de aceea am cautat sa dechid ochii tinerilor.. . Cat despre Croce poate altadata...
Alex Bacu, te-am admirat dintotdeauna pentru simtul tau critic poate ca nu te-am citit tot timpul, dar daca ti-am zarit numele pe pagina de comentarii, am vrut sa vad care este opinia ta despre ceea ce citisem. Nu cred ca sunt atotstiutoare, de aceea sunt pregatita sa invat. In incheiere doresc sa iti multumesc pentru ca ai apreciat efortul.
Opaque, nu vad care este legatura intre partialitate/impartialitate si opinia ca manierismul este o perioada de trecere intre clasicism si baroc.
Vezi tu clasicismul despre care vorbesti nu e clasicismul secolului lui Racine,
Corneille si Moliere, dar in mare Renasterea este o perioada care are toate atributele unei epoci clasice...
Si da, pentru mine manierismul este prima perioada a barocului sau poate fi vazuta ca o perioada intermediara intre Renastere si Baroc care, dupa unii, continua la randul lui cu Rococo-ul.

Nu intotdeauna intentionez sa scriu lucruri triste, dar probabil ca aerul de tristete este ca izul de mucegai in haine...A intrat in ele si trebuie sa le tinem la aerisit. Noroc cu primavara...Poate ca totusi se indura si vine....

atentie la ortografia franceza! Daca ne gandim bine oricum acolo nu este un \"a\" ci ar trebuie sa fie un \"e\"; femina, femeie, femme, numai spaniolii au mujer pentru ca in latina mai exista mulier sau de ce nu muiere

o poezie de sezon proaspata continand un simbol pe care il indragesc nespus... e vorba de ingeri...

E-adevarat ce zici tu, mae, in ceea ce priveste forma de plural a cuvantului sfarc. Numai ca m-am jucat putin, fiindca nu puteam dormi...:) Odata am intrebat un medic psihiatru daca e adevarat ca o luna plina influenteaza negativ pe bolnavii psihici...S-a uitat lung la mine de parca as fi spus o mare prostie. La fel s-a uitat cand i-am spus ca Ceaikovski era homosesexual...(am iutat sa-ti spun ca doctorita era rusoaica si mare melomana...) Unei astfel de indrazneli, asa ca aceea cu sfarcele, i se spune licenta poetica...