Contradicție

Sunt mână-n mână piticii ăștia ai tăi... (glumind). Destul de interesant, pot să spun că mi-a și plăcut, să spunem așa.
Interesant.

Eu sunt uriasul care sting cerul, pentru ca rasar sau piticul care aprind apa, dincolo de linia orizontului?
Revelatia zilei. Iti multumesc, roua.

haioasa imaginea, dar eu as fi renuntat la \"caci\"

Si eu, si eu, si eu zic: foarte frumos si foarte pe gustul meu.

Uriasi de miaza-zi si de miaza-noapte, si intre ei suntem noi, cei fara somn pe poezie.ro.

Ps: am vrut sa spun Oriana ,nu Oiriana...:),imi cer scuze,oboseala e de vina...

Pe când afară stele se stingeau din locurile în care vor fi fost ele sălășluite și eu mă îndreptam mai voios sau mai lenevos spre serviciu, iată că rubrica mea din poezie ro se umplea de stele (verzi, oare !?), eu apropiindu-mă în pași inocenți de locul de tortură (căci este o tortură să scrii în fiecare zi despre mecanisme). Și-n inocența mea nu știam că niște uriași le-au aprins pe acelea verzi în pagina orânduită mie de Editor și cărora cu umilință le mulțumesc frumos.

Risc sa fac opinie discordanta fata de toate laudele de pana acum, dar poezia ta imi pare fortata. Contradictii din astea alese cu grija se cam gasesc pe toate drumurile... Si imi lipseste ideea.