Poezie
Ambivalență
1 min lectură·
Mediu
Mereu e o crimă
în formele tale,
un zbor de înger
jumulit,
săruturi răstignite
în vocale,
masca unui clovn
ce s-a pleoștit.
O umbră prăbușită
în deșert,
craniul unui cer
defect.
Și, totuși, visul meu
te cheamă dintre flori,
cu rochia ta albă,
cu ochii de vâltori,
o specie de nimfă,
cu sânii calzi și moi,
cu mersul ca o ceață
printre copacii goi.
002.119
0