Poezie
Insingurare
1 min lectură·
Mediu
S-a scurs o lacrima pe obrazul inrosit
de palma primita de la viata...
I-am privit pe cei ce spuneau ca ma iubesc
dar de fapt ma minteau cu nerusinare
si ma inselau miseleste
fara sa le pese de suferinta mea.
Doar i-am privit.
Oricum nu au inteles...
Stiu ca as plange degeaba acum,
cand nu mai exista inceput pentru nimic.
Ii mai privesc o data,
pentru ultima oara.
Si plec dintre ei
umilit, garbovit, rastignit...
Ii las sa se bucure de victorie,
de maretia lor escaladand muntele de cadavre.
Iar eu voi continua sa traiesc.
Voi fi un mic paraias
susurand nestiut
pe sub stancile neintinate.
001703
0