Poezie
Retoric
1 min lectură·
Mediu
Te uita o clipa in urma
Cand pleci inspre plus infinit:
La ce bun muncit-ai o viata
De nu iei cu tine nimic?
La ce bun facut-ai avere
De nu vrei nicicui sa o lasi?
Sunt altii ce nu au putere,
Nici casa, nici bani, nici urmasi.
Te tangui pe patul de moarte
Ca n-ai apucat sa traiesti
Din ce-ai adunat zi si noapte;
Degeaba iertare cersesti.
Nimic din ce ai nu te-ntoarce
Din drumul pe care-ai pornit;
Tardiv e regretul ce stoarce
Oftatul de om umilit.
Credeai ca traiesti o vecie.
Ce crunt e-adevarul acum!
Ai vile, masini, bogatie,
Dar gol pleci pe ultimul drum.
001686
0