Maria Tirenescu

\"ard butoiul de dud –
focul mai bun ca țuica
fără prieteni \"

Decât țuica făr-amici,mai bun e focul. Din lungul șir de haiku-uri, acesta m-a impresionat. Fiecare haiku are frumusețea lui. Păcat că nu a fost remarcat acest lucru! De fapt, sunt mai puțini membri care citesc acest tip de poeme . Aveți țuică. Veți avea și amici. Cu răbdare.

Incercați să corectați! Dacă veți șterge textul în engleză, va fi mai ușor de citit în română.

cu prietenie, Maria

Si poza e foarte frumoasa. Am vazut la Sebes un mesteacan cu frunze si matisori, dar n-am fost in stare sa scriu un haiku. Ma mai gandesc...
Numai bine,
Maria

Primul haiku este cel mai bun. Eu as fi scris nu-ma-uita. Dar autorul e suveran. S-ar putea sa revin...
Cu drag, Maria

Revista OGLINDA LITERARA (se poate citi in format electronic, mai nou, chiar pe agonia ) este una dintre revistele pe care le-am remarcat din primul ei an de aparitie. Din cand in cand, am bucuria sa-mi publice cate ceva din poeziile pe care le trimit. Dar acolo, sunt Mariana Tirenescu. A publicat \"Un gand\", Melancolie\", \"Toamna\", \"De mult\" si \"La marginea\", poezii care au aparut si pe poezie.ro. Conteaza parerea redactorilor care imi citesc incercarile. Doar asa pot sa ma perfectionez.
Felicitari tuturor membrilor site-ului care au fost publicati in reviste, spor in tot ceea ce fac! Numai bine si editorilor!
Cu prietenie, Maria

Credeam ca e tot romanul. Eu l-am citit si as fi ales alt fragment. Pacat...
Cu drag, Maria

Eu aș fi scris:

Sub vântul serii
mesteacănul înfrunzind -
picături pe streșini

Aș evita să vorbesc despre frunziș nou (kigo) în luna aprilie, lună de primăvară. Nu e pleonasm?

Prin ploaie în zori
cu casa pe spinare –
urmă pe piatră

Aș scăpa de „c-un cas…”. Nici „cu casa” nu sună prea bine. „Cu casa-n spinare” mă duce cu gândul la poezia pe care o spuneam când eram mici: „Ieri aram/ Soc ardeam/ Jar n-aveam/ Ș-o șa rea la cal aveam.” Atunci, spuneam că vorbim turcește. Ce știam noi…?

Sper să aflu și alte opinii.
Cu drag, Maria

Dupa mine, primul haiku este cel mai reusit. La celelalte voi reveni, cand voi avea ocazia.
Poate ca apropierea Invierii iti va aduce inspiratie si vei mai scrie pe aceasta tema. Sarbatori fericite si spor in toate!
Cu drag, Maria

In urma cu cateva minute, la ORA ARMATEI, lt. col. Radu Balbaie tocmai a vorbit despre \"EVA, ANNO DOMINI 2005\", cartea lansata. E minunat cand ai prieteni valorosi!
Cu drag, Maria

Am citit, cu emotie, cum a decurs lansarea... Ca de atatea ori, am regretat ca sunt atat de departe de Bucuresti si atat de ocupata... Va multumesc ca, macar asa, m-am simtit aproape de toti cei despre care ati scris aici!
Nu am intervenit imediat ce am citit. Am vrut sa se decanteze ideile, dar mereu imi amintesc cate ceva, si nu pot scrie scurt.
Felicitari Alexandrei care ne-a dovedit inca o data ca aschia nu sare departe de trunchi!
Felicitari Adrianei pentru modul in care ne-a facut sa ne simtim un pic mai buni si mai bogati sufleteste!
Va urez actiuni la fel de reusite si cat mai multe!
Cu drag, Maria

Uneori, este admisã personificarea.
Rãspunde la majoritatea cerintelor unui haiku. Imaginea e reusitã. Se vede experienta.
Am vrut sã scriu in sapramana trecuta, dar legãtura la Internet s-a întrerupt.
Spor la scris!
Cu drag, Maria

Mi-a placut:

\"bat pasul pe loc
armate de frunze.
general, vantul!\"

Dupa cum ai observat, forma in care scriu difera de forma haiku-urilor tale. La inceput, si eu scriam altfel, dar, dupa ce am luat legatura cu Societatile de Haiku, scriu asa cum se obisnuieste in revistele editate de ele. Putem discuta mai multe pe adresa directa.
Spor la scris!
Cu drag, Maria

Intr-un fel, e mai bine ca nu scriem toti la fel. Nu am avea motive sa colaboram. Din schimbul de idei, vom castiga cu totii.
Cu drag, Maria

Pot lua legatura pe e-mail doar cu Ela. Sigur nu e o problema. Adina nu si-a facut publica adresa, dar a mea e pe site.
Numai bine voua!
Cu drag, Maria

Pentru inceput, felicitari!
Apoi, vreau sa discutam mai multe, dar am sa-ti scriu pe adresa de e-mail.
Si, in sfarsit, daca e posibil, te rog sa-mi pastrezi un exemplar din carte!
Cu drag, Maria

Se poate și așa

Crengi desfrunzite –
pe un ciot poposește
o vrăbiuță

Trunchiuri albe
de mesteceni desfrunziți –
raze de soare

Se scaldă-n soare
lăstarii crengii rupte –
mai lungă-i ziua

Ciripit vesel –
inundați de lumină
bobocii pe ram

E o varianta...
Cu drag, Maria

Intervin mai tarziu, din cauza legaturii la Internet.

Poemele tale sunt cam lungi. Reușite sunt „Odihnă” și „Intimitate”. Cele scrise în 31 martie respectă și numărul de silabe, și cezura. Sper să ne citească cei care au mai multă experiență ca noi. Voi cere părerea lor, când voi avea mai mult material.
Cu drag, Maria

Domnul profesor Gabudean si-a dedicat mult timp celor care au vrut sa realizeze cava in frumosul domeniu al poeziei. Ii datorez selectia poemelor din placheta si stabilirea titlului. Este un coleg demn de toata lauda. Despre calitatile sale am scris unor prieteni, redactori din Societatea Romana de Radiodifuziune, care au acordat cateva minute pentru a le evidentia. Emisiunea \"Declaratii de iubire\" a subliniat acest lucru, iar cunoscutul Ducu Bertzi a fost incantat de ceea ce a citit. De aceea, si-a exprimat dorinta de a mai citi si alte carti de poezie editate in aceeasi colectie. Sper ca domnul profesor i-a trimis cateva carti lui Ducu Bertzi.
Iti multumesc pentru cuvintele frumoase si sper sa nu-i dezamagesc pe cei care m-au incurajat!
Cu drag, Maria

Am ajuns la varsta amintirilor...
Ma bucur ca din orasul in care imi petreceam verile copilariei primesc vesti. Am sa-ti scriu personal.
Sper sa vedem rezultatele tinerilor nostri!
Cu drag, Maria

Aș schimba, pentru a fi mai aproape de numărul de silabe (7,7):

„o ciută-ncremenită”
„refrene de-altă dată”
„trec nori despicându-se”
Mi-au plăcut în mod deosebit: „Liniște”, „Cântec”, „Ghiocul” și „Luna nouă”. Sunt de acord să continuăm să scriem și să ne criticăm reciproc. E util pentru fiecare dintre cei ce scriu sau citesc. Am o idee pe care am să v-o scriu pe adresa de e-mail a fiecăruia.

Spor la lucru!
Cu drag, Maria

Încerc niște idei…

„ Poiană cu flori.
Un desant de albine
Culegând nectar.”

Scris în forma:

„Poiană cu flori –
un desant de albine
culegând nectar”

Este, după mine, cel mai reușit, chiar dacă folosește neologismul desant.

În loc de:
„Cocostârci în zbor.
Orăcăit de broaște.
Apus de soare.”

aș scrie:
„Cocostârci în zbor
și-orăcăit de broaște –
apus de soare”

Ce zici de rocada:
Cu dalbi ghiocei
și zumzet de albine –
primăvara-n prag

Dar parcă e prea mult… Dacă sunt ghiocei, nu trebuie să mai spui că e primăvară.

Mii de ghiocei
și zumzet de albine –
liniște-n bordei

În forfota adusă de primăvară, in bordei e probabil un om singur, care nu se bucură de priveliștea de afară. În haiku apare contrastul, este evidențiată zădărnicia muncii unui bătrân singur…

Dacă ar fi să spun câteva cuvinte despre ceea ce urmează:

„Livezi în floare.
Petale albe în vals –
Mană din ceruri.”

aș spune că valsul petalelor albe apare mai des în alt gen de poezie. Poți scrie „petale albe căzând”. Atunci, s-ar ajunge la:

Livezi în floare –
petale albe căzând
printre fire verzi

Poate nu ești de acord cu modul în care am intervenit. Imaginile din poemele tale sunt deosebite, dar în haiku nu e loc de prea multă veselie.

Aștept reacția.
Numai bine, Maria