mi-am legat gândurile pe o insulă în largul mării
cu mâinile aproape putrezite încerc să prind verdele
în respirație
tăcerea de fildeș a spinilor alină necuvintele
nu e decât un scurt popas
toate
Vara
Toamna - anotimpul în care te poți bucura din plin de explozia de nuanțe ruginii și de verdele-gălbui din fiecare zi. Nu departe e padurea, e un peisaj în care predomină culorile calde ale
ne-am așezat în poala cerului: tu și eu
soarele
curgea prin tâmple
ucigător de rece
stelele
murmurau rătăcit
bătăile inimilor clopot
în piept
glasuri străine mistuiau
picuri de dor
luna
cu genele
E seară. De câte ori nu mă opresc la marginea pădurii să-ți admir simfonia - roșu deschis, sărutat pe alocuri de câte o pată de albastru. Nu a plouat de zece zile, dar azi, timp de aproape o oră,
MP