Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Să fie ceasul veriga ce ne leagă?

(pentru cel ce nu știe să asculte)

1 min lectură·
Mediu
în seara asta îți voi vorbi despre mine
mirosul vag al neîmplinirilor
îmi răscolește amintirile
cu broboade de gânduri pe frunte
îmi place să ascult cântecul inimii
îmi place versul chiar cu nimicurile lui efemere
oricât aș vrea să sting în mine dorul în amurg
noaptea îmi plânge sub icoană numele tău
ți-aș vorbi poate de ceasul tainic
cînd tristețea se reflectă-n lună
iar eu retrăiesc apusuri de nostalgii dospite în tăceri
și despre visul ascuns în rugăciune
poate despre cumințenia trecutului
tânjind după o beție de săruturi
ar fi mai bine ca toate acestea
să ți le spun când ușa-ți voi deschide?
dar dacă
îmi vor rămâne slovele închise într-o taină
de frica pasului ce vine dinspre tine?
033.310
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
119
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

Maria Prochipiuc. “Să fie ceasul veriga ce ne leagă?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-prochipiuc/poezie/1827081/sa-fie-ceasul-veriga-ce-ne-leaga

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@doru-dorian-davidDDDoru Dorian David
Maria, poezia ta imbogateste sufletul, chiar daca cel de langa tine nu stie... nu poate sa-ti traiasca trairea... cuvantul este capata acea darnicie care nu se poate rosti... este acolo in tine dar ne mangaie si pe noi cei care traim in cuvant si cu amintirea lui mereu proaspata! cu iubire poetul!
0
@doru-dorian-davidDDDoru Dorian David
am uitat sa-ti spun ca raman si am ramas si citec si recitesc versul:

\"îmi place să ascult cântecul inimii
îmi place versul chiar cu nimicurile lui efemere
oricât aș vrea să sting în mine dorul în amurg
noaptea îmi plânge sub icoană ... \"

0
@maria-prochipiucMPMaria Prochipiuc
Trăim unul prin celălalt, acea verigă ne leagă fără să ne dăm seama, veriga cuvintelor dă libertate cititorului să interpreteze, să se bucure întru cuvânt, trăirea întru cuvânt e poate cel mai frumos lucru. Sentimentele se exprimă uneori de la sine, imaginile se închipuie, iar sufletele noastre retrăiesc de fiecare dată cuvintele întru vorbirea lor. Mulțumesc!
0