Vă invit pe Sainte-Catherine

Într-o seară, din bunăoară, era vară,... Pe o pagină din \"Dilema veche\",...era vreme de chestionar,...și nu a unuia oarecare, ci chiar al lui Proust. Mă delectam cu răspunsurile unor celebrități literare, când a apărut, ca din întâmplare, o fisură pe unde s-a strecurat o amintire, nu prea clară, dar de ajuns să spun : aha! Chestionarul lui Bernard Pivot. L-am căutat pe google, l-am tradus și, cu câteva cuvinte, l-am trimis. Am uitat pe loc de el. Era într-o vineri,...marți, când am deschis fereastra la servici, era plin de răspunsuri din toată lumea asta mică. Fără să știu la început despre ce e vorba, iată, am ajuns pe agonia. Nu-mi amintesc să fi visat în acea vară că dau cu zarul...și că iese ce-a strigat parcă ecoul: 7...Nu mă-ntrebați \"de ce 7?\"... Mi-ar face multă plăcere să ne \"antrenăm\" și noi, aici. Chestionarul acesta e o împletitură din zorelele lui Proust, iedera lui Pivot și câteva fire din salcia Salvamariei, o salcie pe malul oceanului, departe de locul ce-i este dor și văpaie...De aici i-a venit selecția întrebărilor și, iată, a așteptărilor... Speranța nu moare ultima, ea nu apune niciodată, e ca verdele lacului albastru... Vă astept cu drag, cu zâmbet și-o lacrimă, la o cafea și un pahar cu \"ceva\", pe o terasă, aici la Montréal, pe strada Sainte-Catherine...sunt terase multe, dar nicuna ca cele din București, de exemplu, altfel, ar trebui să înșir cât un tren ce nu se mai sfârșește. Așa e aici, un tren marfar trece pe lângă un stâlp cam 10 minute, și mai puneți... Sunteți invitații mei, de e nevoie, rezerv toată terasa, de ce nu, toată strada... 1. Cuvântul dvs preferat? 2. Ce meserie nu v-ar plăcea sa faceți? 3. Principala mea trăsătură 4. Fericirea pe care mi-o visez 5. Floarea care-mi place 6. Poeții mei preferați 7. Greșelile ce-mi inspiră cea mai mare indulgență 8. Este integrarea = asimilarea? 9. Cauza pentru care ați i(e)migra 10. Sunt liber pentru că... 11. Ce culoare atribuiți țării în care trăiți? 12. Care ar fi dilema i(e)migrantului? Ar fi o mare bucurie să nu numărați, ci, dupa cum vă lasă timpul, să adăugați, poate construim o mică piramidă pe tărâm virtual. Suntem mulți prin lumea-ntreagă...și parcă tot n-am uitat...