Poezie

Despre cum să nu

1 min lectură·23 noiembrie 2016

Mediu

m-ai pus să te miros când știam

că n-am să te dezbrac nici o dată, niciodată,

că n-am să te cuprind când ochii tăi m-au pus, tocmai, să te privesc

și eu te-am mirosit totuși,"măcar o dată" i-am zis nasului,

dar cum să-mi ceară ei mie asta?

ochii mei, ei ar fi plâns

și i-aș fi lăsat

dacă nu erai de față

de atunci corpurile noastre m-au aruncat în refluxul ăsta

de niciodată

știau oare în ce mă bagă?

mâinile tale mi-ar fi spus "apucă-mă"

pulpa mea ți-ar fi zis "flexează-mă"

când m-ai atins în cădere

doar ele două știau ce ne fac

mă întreb unde ne-ar fi dus capetele

dacă le-am fi lăsat

nici buzele nu au vorbit fără voia noastră

eu le-am zis oricum cât de interzisă e carnea ta

și atunci ele au zis și cărnii mele să rămână cuminte

și teoretic toate au știut tot timpul

mai puțin noi

de atunci am uitat cum e să mergi pe stradă

calc ca și cum m-aș întoarce de pe o parte pe alta

de durere

corpul meu a-nțeles prea bine

cum miroși

001.595

Maria Cristina. “Despre cum să nu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-cristina-0033902/poezie/14099300/despre-cum-sa-nu

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.