Poezie
Vis albastru
1 min lectură·
Mediu
așteptând să se împlinească
și ultima profeție a secolului
mă înalț deasupra durerii
sufletul îmi e poezie
puterea gândului-cer transparent
picurându-mi lumină
cuvintele mi se sting în senzații
văd lumea cu ochi de copil
melcii se plimbă fericiți
pe iarba din fața casei mele
ascultând cum timpul
se scurge în cascade de stele
între palmele mele obosite și aspre
și soarele sfânt
se naște o floare albastră
unică
perfectă
eternă
002330
0
