Ianuarie, plouă...
...Se aude apă cazând din cer. ...Cerul vânăt acoperă pustiul. ...E cald, am temperatură 41. Pulsul din ce în ce mai slab. Ochii împăienjeniți. ...Stai la doi pași de mine, ții gura închisă, să
Întuneric
A murit pe 25 septembrie Într-o zi de toamnă rece Spre seară a început să plouă Vântul în păduri amar jelea Pe 26 au plâns-o Pe 27 au îngropat-o Pe 28 au uitat-o Se făcu iarnă și
Lumină în gol
Lumină în gol lipsită de sens Cer trist privind în jos Spre muritorii ce l-au iubit cândva Lumină în gol - prevestind năpastă Iubire cândva pierdută Lacrimi de moarte curgând prin
Din diminetile apuse
Urma sa fie dimineata, o particula de lumina isi facea aparitia timid Printr-un geam deschis. Tu atrageai pe oricine, chiar si acea lumina s-a dus la tine mai intai transpirasei... Era
e frig in ceruri
1. (cetatea cu ziduri de fier) sa lasam timpul sa curga precum sangele ros-amar din vene sa planga cerul luminos si rece precum lacrima ei, cand iubirea nu o va mai petrece. de ce esti trist
Infernul Pierdut
era in decembrie o zi ploioasa, totusi era cald plouase cu sange si soare ...cand te-am vazut prima data in ceata portocalie a acelui infern atat de placut, senin si calduros primavara a adus
adormire
ochi tinuti intredeschisi de catre lacrimi concepte despre ingeri cazuti ploaie si canicula ma transforma intr-un ansamblu de carne falt umbre de lumina.. danseaza in fata ochilor mei
Dimineață gri, de Noiembrie
Cerul nu mai rade, pentru ca este plecat unde nici un inger de Domnul creat nu mai patrunde A lasat doar amintirea albastra, a unei veri senine iarna se apoapie el plange o umbra ce
Vechi cantec al ploilor
1. (Pentru Cel ce Te-a creat) O, ploaie tu ce umbresti al meu suflet pustiit Stinge-odata blestemul ce arde in el nesfiit! Cade cerul peste noi iar ea canta lunii inlacrimate Si din
