Poezie
În pantă
1 min lectură·
Mediu
! Bă...ce vremuri zbuciumate...
Ne calcă roade viitoare în picioare,
Ne mușcă din plămâni avântul
Și coate-n gură dau, să ne-nghițim cuvântul.
Din spate vin, suflându-ne în ceafă
Iar mâneca prea lungă, în mâini li se încurcă.
Și hămesite,ideilor le dau poruncă
\'Ngropându-ne -amintiri- în aer de speluncă.
023.443
0
Din spate vin, suflându-ne în ceafă
Iar mâneca prea lungă, în mâini li se încurca.
Și hămesite,ideilor le dau poruncă
\'Ngropându-ne -amintiri- în aer de speluncă.
Apreciez folosirea prezentului, un prezent etern, dispus in forme afirmative ce-ti plaseaza ideea centrala intr-o relatie definita cu lumea, care adeseori sta sub semnul misterului: optiunea pentru o forma de cunoastere poetica.
Cu prietenie,
Laur!