Poezie
În căutarea adevărului
1 min lectură·
Mediu
Cunoașterea-ncercăm să dobândim
Cât timp pe-acest pământ trăim,
Strângând comori de cunoștințe,presărate
Cu mici enigme pentru-a fi aflate.
Veșnic pe drumuri în căutarea unui adevăr,
Avem un punct de sprijin călăuzitor,
E acea speranță ademenitoare
Ce ne-nsoțește pas cu pas,nerăbdătoare.
Ce este viața,cine suntem noi?
Unde vom merge în viața de apoi?
Și vrem răspunsuri clare,semnificative,
Nu visuri mediocre și fictive.
Avem și îndoieli ce ne frământă,
Avem și ipoteze ce ne-ncântă,
Trăim cu presupuneri,cercetări,
Făcând intuitive evaluări.
Un joc al minții ce capătă valoare
Dând lumii sens cu forța-i novatoare,
Instinctul omenesc de-a ști mai mult,
De-a îndrazni să fie cât mai cult.
Există-n noi acea curiozitate
Ce aparține de umanitate,
Ce ne ridică de la gradul de animal
Făcând din om un intelectual.
Acest instinct de a scruta în profunzime,
Ce ne permite scufundarea-n adâncime,
Ne poate ridica neîndoios
Din lanțul animalic nebulos.
033.243
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maniceanu Valentin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 145
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Maniceanu Valentin. “În căutarea adevărului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maniceanu-valentin/poezie/1737569/in-cautarea-adevaruluiComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
M`am referit la faptu` ca aceasta aptitudine a omului de a cunoaste si de a aprofunda cunostintele,ne diferentiaza de celelalte animale,dar fiecare`si face o idee proprie despre ceea ce citeste si interpreteaza dupa modul sau de a gandi si a discerne.Insa daca unii iau o directie gresita si nu`si indreapta privirea inainte,eu nu`i pot indruma,tre` sa`si caute singuri acel ``sens unic``
0
Chiar daca critica a fost perceputa ca fiind prea aspra cred ca asta nu ar trebui sa te impiedice sa mai postezi. Eu astept!
0

...N-aș zice că e chiar așa. Ești ferm convins că știi ce înseamnă A FI intelectual?
\"Ce ne ridică de la gradul de animal
Făcând din om un intelectual.\"
Afirmația asta e cea mai clară demonstrație că mai ai mult până să afli. Ca intelectual, un minim de modestie ar trebui să te caracterizeze. Ca artist, a tinde spre mai bine, trebuie să fie starea naturală. Ori, această poezie sună prea sentențios: o lecție de \"ce și cum\".
Multe rime forțate. Cineva, spunea \"ce din coadă au să sune\". Poemul se cheamă \"Criticilor mei\". Autorul însă, avea atât de multe de spus, că a rămas în istoria literaturii universale...
Rescrie poemul. Am reținut ideile, dar tonul dictatorial, atoate-știutor, o să deranjeze pe mulți, dacă nu cumva a și făcut-o...
Mult succes!