Poezie
m&m
act 2
1 min lectură·
Mediu
mai jos decât tăcerile noastre sunt cuvintele sparte
de multe ori vorbim doar că ne place să ne auzim vorbind
nici tu nu poți să dormi
numeri crăpăturile din pereții tăi bleo
le cojesc strâgând grămăjoare de var sub unghiile roșii
dorințele tencuite cu grijă mușcă din mine cu pofta
unui lup cu șapte capete, unui urs cu dinți de argint
nu le mai satur odată
mai jos decât tăcerile ne-alunecă măștile și putem să vedem
cine suntem noi cu noi
032682
0
(iara\') mi-o\' placut (doar) doua versuri :\"mai jos decât tăcerile ne-alunecă măștile și putem să vedem / cine suntem noi cu noi\"... e ceva straniu (care \"suna\" bine) cu acel \"ne-alunecă\".
fain.
cu stima, Cornel Stefan Ghica