Poezie
Lia si fluturii
1 min lectură·
Mediu
Cu gândul dus, sub stoluri de frunze,
i-e sufletul plin de ramuri de fluturi ;
iubirea prelinsă pe vene de sălcii
renaște-amintirea pe aripi de gene ;
cu mâneca largă, zbătâd ca un vis,
cu pașii pe marginea gândului fin,
iși caută somnul pătruns de trăire
găsind numai viața pe iris deschis
și fluturi albaștrii – reflexii de raze
se joacă cu roșul din inima ei.
‘Iubirea se-ascunde, găsi-o-voi oare ?
alerg peste câmpuri si valuri de vânt…
pe nori argintii tresar de chemare
« Lia ! » ma strigă fluturii mei.’
Acolo in lumea cu pâlcuri de stele
se-adună cu toții – străjerii plăpânzi,
păzesc și slăvesc intreaga ardoare
ce-așteaptă sa-avem doar curajul de-a vrea
și-atunci o să spună ‘Iubirea ta, Lia,
e-n tine deja ; ascult-o si arde odată cu ea !’
001.733
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Magdalena Raduta
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Magdalena Raduta. “Lia si fluturii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/magdalena-raduta/poezie/1807147/lia-si-fluturiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
