Poezie
Atunci când plângi!
1 min lectură·
Mediu
Când chipul tău e plâns de lacrimi
se ivește a fi o fereastră
umezită de stropii unei ploi.
Când ochii tăi afundați în lacrimi,
se ivesc a fi un lac de flori.
Când mâna te firav mă vă atinge,
se ivește a fi o ramură de vis.
Când privirea ta cu drag alintă
al meu trup solitar, veșmânt;
și doar o urmă ce-i cu timpul
în vidul ars din trupul tău cuvânt.
Când a tale vorbe sunt în lacrimi,
se ivesc a fi un lan de grâu,
un stol de vrăbii în ninsoare
sub un pod ce-i dărâmat de vânt.
Și doar o lacrimiă-ți mai cântă
dansând timid pe al tău obraz,
și urma ei ce-i dor și zâmbet
doar o lacrimă-n obraz...
Curând când totul va apune,
amurg pe chipul tău plăpând
și buzele-ți ce-s dor și suflet,
cântec trist, cântec rânjit.
012.104
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- M.P.
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
M.P.. “Atunci când plângi!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/m-p-0034371/poezie/13924225/atunci-cand-plangiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ACACAlina Cretu✓Poezia aceasta este minunata, imi place cum redai toate imaginile iubirii\"lac de flori\", \"ramura de vis\", \"lan de grau\". Tine-o tot asa ;)
0