Poezie
Luna
(prima poezie)
1 min lectură·
Mediu
Privesc luna ca-n fiecare seară
Cu lacrimi în ochi, și dor de vară
Iar cu atâta cunoaștere, ofer neștire
Către lună, ură și iubire.
La schimb, ea îmi dă atâta dor
Sentiment haotic liniștitor
Ce-mi fură șansa sa iubesc
Doar să stau și să privesc.
Cum luna trăiește-n a ei singurătate
Fără a cere ajutor
De la stele, de la noapte
Zicându-și ca-i doar ceva trecător
01953
0
GP