celelalte frunze iau foc

înfășurată în metaforă...
superb!

Ottilia

pentru că toamna e o doamnă a cărei lenjerie intimă e pe cale de a cădea. Lumina focului îi descoperă intimitatea. Ultimele trei versuri sînt astfel esența unui poem concentret. Adică relația femeie-bărbat pusă sub întrebarea eficienței. Ce urmează? Iarna. E grav :)
O deosebită similitudine, doar la nivelul percepcției aici. Suficientă înțelegerii. Imaginea nu face altceva decît să potențeze. Poemul e deosebit și pe fila albă. Am relaționat.