Misandrie albastră. Machinarium

\"Cât de departe sunt, Luminițo, de gheizer [...]
Cum poate să-mi aparțină ceea ce m-a și supus?!\"

În adâncul ființei ești pre-văzătoare

Acum zâmbesc amintindu-mi cum
El îmi povestea mecanismul de
Funcționare a fri gi de re lor
În fața blocului E. al Asem
Și cum a trecut doamna Nechiforov
Fără să răspundă la salut. Și mă mai
Gândesc la soldățelul pe care
l-am găsit împreună și la
cum îi adunam amărâți
măruntaiele

Semnul non-raționalului dez
rădăcinează rămășițe din realități
E un fel de psihoză colectivă
Care seamănă prea mult cu
Legăturile sacre ce ne-au adus liniște
Într-o vreme prea tulburată a vieții
Am renunțat la poezie
Și a început să mi se închidă inima
Poate că suport pornirile unui re
umatism cardiac
Sau poate doar
Frigul mi se furișează pe dinăuntru

Și mă îngheață

Cum și dragostea

Ce nume ar trebui să-i dăm oare
Dragostei și care gheizer
I-ar putea provoca o curgere continuă și infinită?
Ce parte din mine va rămâne integră și neatinsă
Dacă venele îmi vor fi secate de sângele
Îndrăgostit?

Așa cum la o vreme găsești osul curățit de carne
În caninii flămânzi ai fiarei iubite
Remarci că totul în om poate fi sufocat
Că și dragostea adevărată lip seș te
Cu desăvârșire

La o vreme toate se frâng
dispar

Și toa te te taie adânc
Direct în inimă

Iar atunci te temi
Atunci îți e frică să deschizi ușa a doua oară
Cu aceeași cheie

: putin cam gratuite imaginile, in special prima.
\'\' frigid
ere preistorice\'\' de unde pana unde deductia asta?
ca sa nu mai zic de comericalul evident. parca ar fi o reclama la bere.

daca barbatii sunt frigid
ere
femeile sunt clar frigul din ele