Diminețile unei victime fericite. Separare

\"Diminețile unei victime fericite. Separare\" este un poem pentru rubrica\"recomandate\", autoarea a ajuns la maturitate poetică, s-a detașat de pluton, este deja o voce.
Un poem scris cu nerv, fiecare cuvânt este la locul lui și întregind imaginea.

\"îmi pari brutal de calm (...)
buzele probează aburul cald
(...)

fierbe sub omoplați
o nouă detașare cu sânge rece

pumnii își dorm lupii încovrigați
(...) când umbrele ni se ating
pe furiș

de invidiat cum (...)
te îndoi în jumătatea
sinistrată

invidia și iubirea se exclud
(...)

dezarticulați pe muchia dimineții
și azi vom mușca din țipăt
(...)\"
imagini poetice care se întrec în frumusețe și expresivitate poetică. Autoarea se joacă pur și simplu, cuvintele sunt precum niște perle delicate, perle puse cu îndemnare si gust, de către autoare, într-un colier cu marca Oriana/Luminița Suse.
Constanța Buzea, Magda Isanos, Nichita Stănescu și Marin Sorescu și-au adus la îndeplinire menirea de profesori de poezie pe lângă Oriana, acum are drumul ei propriu. Aștept cu plăcere și curiozitate următorul poem.

Există, în acest poem, aproape o gramatică a stilisticii (așa cum și sufletul poate avea o gramatică a lui, atunci cînd neputința e cea care rămîne-n urmă, și nu omul), prin articularea clarificată a dezarticulării pe muchia dimineții. – Nu mă refer la studiile sau la definițiile din sfera stilistii, ci mai mult la un interior existențial -. Găsesc aici multe imagini inedite, întregind înțelegerea și transpunerea conceptelor sacre ale ființării și ale poeziei.

un poem bun. uite ce aș modifica \"și te îndoi în jumătatea
sinistrată\" nu mi se pare la locul potrivit.

în rest mi-a placut mușcarea din țipăt în tăcere

Em