Ape tulburi

Toți cei noi ce vin la cîrmă Au năpaste personale. Unii zboară, alții înoată În treimi sau cincinale. Se întîmplă deci, adesea Să vină-un Poseidon Călărind pe-un braț de ape Cîntînd beat, în camerton. Cinici și mereu pe șotii Puși sînt acești zei la harță. Unul mănîncă din zodii, Altu-nfulecă vreo hartă. Cocoțat pe arcă, strigă Bate ritmul din triton, Zeul, are-un ochi de sticlă Și lovește din picior. Este el, iubitul mării Care-apare doar odată La vreo șapte ani pe țărmuri, Cînd răpește cîte-o fată. Dacă el urî uscatul, Crezu că este corect Să ne scufunde în burta-i Și să ne rumege-ncet. Azi o ploaie, mîine-o mînă Cu vreun nor de chimicale, Mai dărîmi un pod, o casă, Mai vinzi morți, să faci parale, Așa-s toți Poseidonii Care nu iubesc uscatul. Se jură pe Dumnezei Și fac pact cu Necuratul. Tună un pirat prin porturi Ca o stihie de gumă, S-ampînzit de nori tot cerul, Este pus din nou pe glumă. Baraje de cincinale Și podețe de treimi Construim după potopuri, După ce încecăm mulțimi. E la fund agoniseala, S-au prins algele de geamuri. Abia bolbocind din ape Se aude: \"Au salamuri\"! N-avem case, dar în arca De lîngă stînca de foc S-a deschis azi abatorul \"La Bazonul cu noroc\". Nu mai stați la coadă dacă Înotați cîteva brațe. Cine-noată cel mai bine Apucă și ceva rațe.