Sufletul său s-a logodit cu teama

Un cal încordat se pierde prin foșnetul orașului

ascuns într-o baltă fără umbrelă pe geamurile cu puf îți deseneză cele o mie de chipuri

îți scrie cele o mie și una de povești

îți pregătește migrarea norilor din sufletul tău.

Te știe

ca fiind o pasăre ce-și trăiește tinerețea lângă apa cea tăcută

lăsând amurgul să-ți mângâi degetele în fiecare dimineață

Te știe

ca fiind o pasăre ce-și începe amorul pe coaja bătrânului copac

jucându-se cu dorința ochilor din mintea celor din jur.

Vrea să-și încerce norocul ridicând așezări de crini deasupra pământului

pentru a vă întâlni pe o gură de portocală

dar îi este frică

sufletul său s-a logodit cu teama.