Poezie
Încă
viață
1 min lectură·
Mediu
Găsindu-mi pe Champs-Élysées un loc într-un felinar
încă
îmi aduc aminte cum mergeam tiptil pe prispă
să nu trezesc pisica ce-și torcea universul
lângă scaunul bunicului.
Încă
îmi aduc aminte de acel baston pe care el își proptea bărbia
de acel baston cocoșat de timp cu povești de viață
spuse la gura sobei.
Încă
îmi aduc aminte când mă împiedicam pe ulițe
trăindu-mi copilăria
brațele bunicii alintându-mi viitorul
printr-un zâmbet și o rugăciune.
Încă
îmi aduc aminte când cei doi se sfătuiau
cum să împartă bobul de fasole
pentru a-mi îmbrăca tălpile cu opinci.
Și acum
îmi aduc aminte când am plecat în lume
ei au rămas acolo...în sat
după poartă
ascuzându-și lacrimile în palmă
sperând că acel drum pe care am pornit
să aibă două sensuri.
Pe Champs-Élysées felinarele se sting
dar eu
încă îmi aduc aminte.
012429
0
MB