Ram

Din lăstar ai devenit arbol ți-au crescut falnice ramuri pe aici și pe acolo cu urme câte un ciot, o frunză, o floare a trecut timpul, te văd matur frunzele cad iar vântul suflă, încovoaie ești același din flori, copii separați în același pământ departe de tine cât de drag îmi amintesc foșnetul frunzelor de mai culorile ce le purtai în toamnă zăpada ce te impodobea la sarbatori tu mângâiat de soare, împletești fiecare ram din lăstar ai devenit arbol ți-au crescut falnice ramuri pe aici și pe acolo cu urme câte un ciot, o frunză, un lăstar a trecut timpul, te văd matur frunzele cad iar vântul suflă, încovoaie ești același din copii, lăstari, separați în același pământ departe de tine tu necăjit de soare, împletești fiecare ram poate cu putin noroc azi o să porți umbră, La ce folos... te admir... chiar și mort