Cum e
Vin acasă Cu gândul la tine Vin acasă Crede-mă sunt bine Nu nu suntem străini Drumul nostru e tot E întuneric dar noi Aducem lumina în foc Noaptea e rece Tu privești
Schimbul
În zilele fierbinți Când soarele mă varsă în cupa spartă fără de porți în rai cu cerul în revers Închide-ți palma Și ia aminte Că suntem vii Pe acest pământ Aproape sec.
Priviri deviate
Vârfuri de cuțite străpung eterul Și doare, doare precum un dinte cariat Vă văd, dumnezeul meu pregătește prigoană Unde drumul se îngustă și legaturile se strâng o mână, o încleștare...
Clipe
Norii născuți din munte Se scutură din rădăcina cerului Mângâiați cu picuri de vânt, Zboară departe precum gândul meu Acolo unde dorul își găsește esența Ca un cui invizibil Ce agață
Co vi te
Am să golesc cufărul Precum norii de ploaie Lăsând doar urma unei raze Să mă însoțească tacit
Mai trag un șpriț
Mai trag un șpriț Dorul și oful ce-l am Se combină la perfecție Cu ziua ce trece încet E a mea e fărâmă pictată Cinsprezecemiitreisutetreizeci Mai puțin sau mai mult De când respir
Oda fericirii
știai că tu ești picătura mea de rai din clipa aceea când cerul s-a stins cu ploaia de stele la răsărit!
Un pereche
Frânt de la alte neamuri Tuarce precum mâțele Așteptând mană cerească Cu nevoie de o aventură Om palid caută fericire Caută întregire Caută sensul Caută pereche Biat își plânge vorba.
Ram
Din lăstar ai devenit arbol ți-au crescut falnice ramuri pe aici și pe acolo cu urme câte un ciot, o frunză, o floare a trecut timpul, te văd matur frunzele cad iar vântul suflă, încovoaie
dor de pamant
Simt cum mi-am pierdut identitatea Undeva, acolo, departe, Într-un sat lăsat în paragină De fiii născuți și nenăscuți Acolo unde plugul ară Precum în realitatea de ieri Tras de boi
explozia
Doarme furtuna mea Într-un pat de nori Răsăritul ajunge curând Păsări albe Ciripuri lungi Voci răgușite Nectarul sidef Se așează lin În straturi uniforme Doarme furtuna mea Precum o
nuca
Hai să vorbim despre ei Ce lungă cale și-au făcut' O deziluzie continuă Precum arcul unui sinus nesfârșit Cu toții plângem de ce a fost Fără a privi viitorul În care intrăm
Exterioare
Deși totul pare normal răcoarea din jur se transformă treptat într-un cuib solitar.
Interioare
Focul din inimă e ca o lavă în care lacrima nu are ce căuta.
Azi, de parcă ieri
Hidrantul din fața blocului nu mai făcea față, două pietre se întâlneau în culmea discuției iar vara căra tot mai repede apa spre mine. Doi îndrăgostiți se sărutau prostește într-un colt de
eu
maine sunt azi cum universul sunt eu un mic centru al sau
o lacrima
dulcele vin incert și suav închinat destinului pentru un destin!
Generic
peste Dunare se lasase frigul pescarusii uitau sa mai zboare valurile ii indemnau sa intre in imparatia apelor reci la terasa formelor vechi si uitate rascolit de durerea ce-avea sa vina ma
Sorbirea vietii
De dimineata zambesc! Este o noua zi. Ascult vorbe dulci, vorbe seci, ascult viata. Mi-e lene sa mimez vreun cuvant de dragul bucuriilor ce-mi ies din cocoasa grea a fericirii. E greu sa porti in
Un arsenic puternic
Nu conteaza daca maine imi vor cadea muntii pe umar caci flacara va arde cu desavarsirea unei comete, razele soarelui vor arcuii perpendicular chiar daca apusul va fi drastic, fara inceput, nu
Pelicanul vopsit
Am intalnit in zbor o zi fantastica in care noaptea nu avea ce cauta in ecuatia fatala. - Auzi ba, ti s-a facut o vraja, in care mormantul statea proaspat sapat undeva, la un metru, inaintea
( ... )
și azi am pierdut firul... singuratați divine au acceptat ziua in loc de noapte turul orașului îl va opri din declin. iți scriu din bunăvoință incepând cu: Draga mea, mă tem că acest lucru nu il
mi-e amar si vesnic ud
pielea-i zbarcita in soarele galben iar gura livida uitata de polen mi greu sa cred ca pot o lume sa mai tin cu ale mele ganduri varsate in venin pe cer tunet pierdut e grai ce
gand
printesa mea fara pometi imbujorati cernuta vag la o vioara am sa te sorb cu sunete stridente iar un triumf la pianina am sa te prind cu linistea paduri glaciare diamantata-n
