Gand
O urma de cuvinte se naste
La fiecare clipa de fericire
Sau poate de tristete
Ea se naste, ea se naste,
Parcă întotdeauna mai frumoasă,
Mai vorbită si mai iubită,
Tot mai tare
Iubita mea
Născutu-m-am sub nori albastri
În miez de zi unde nimic nu moare,
Poate doar o frunză cu multă frică
De-o toamnă c-un suflet de soare.
O toamnă a fost de ajuns să răsară
Cu
Sărutul
O buză ce vorbeste tăcut
M-a făcut să nu te mai uit,
Mi-a vorbit mai mult decât am auzit
Întreaga zi sau poate întreaga viată,
Mi-a arătat tot ceea ce cuvintele-mi ascund,
Iubire,
O urma de regret se duce-n infinit
pe urmele celor ceee ne-au unit,
o vedem cum trece-n sufletelee noastre,
se strecoara, parca a-si gasi locul fara de moarte.
O simtim cum ne strabate,ne
Poate ar trebui să înjur
Mă sufoc alături de tine,
Nu cunosc ce-i cu tine…
Ajung acasă obosit
Și încerc să mă liniștesc
De-un stres permanent…
Ce mi-e dat , parcă-l cerșesc,
Iar tu…tu..
Mă
Sentimente
Materne…încă nu am
Poate cândva se vor așterne….
Prietenești…unice ce vor
Rezista păn la adânci bătrâneți….
Speciale…una singură,
Părintești…ca toată lumea,
Poate mai mult , se
O zi de dragoste
O voce de copil se așterne
Pe praful urletului de mamă,
O mamă prea rea și prea bună
Cu riduri de vreme, cu mâini
De copil și amprentă de bătrân,
Se zbate zilnic cu prețul
Să facem dragoste
Să facem dragoste
Ca doi nebuni
Întregi săptămâni sau luni…
Să facem dragoste
Păn la moarte
În fiecare noapte…
Să facem dragoste
Prin culori de flori
În spini de
DESTIN
E aiurea,
…oare totu-i scris
Pe buze uscate…așa am auzit…
așa am zis…
Aici să fie destinul căutat
Sau doar o imaginație…ce
sincer m-am c-am săturat,
de ce trebuie să fie, ce
Personalitate
Aș fi un hacker,
Aș fi un poet,
Aș fi de toate
Doar să te iubesc prin toate,
Dar….
Dar niciodată
n-am să te mai caut,
tu nu meriți o așa personalitate
nici de-aș fi o strofă
Dragă
Am iubit ca-n carte,
am dat tot ce am putut
dar tu….
n-ai acceptat totul,
ai vrut mai mult, tot mai mult,
Am iubit ca-n vise,
fiecare sentiment l-am trădat
l-am înșelat, eu…
ție ți
Aș…imnul tău
O noapte te-aș ține-n brațe
Și tot ce-aș face …aș privi,
Te-aș strânge-n ochi precum o mană
Și aș îngriji-o ca pe-o rană,
Zi de zi o doză mică aș da
Doar să nu mai pot a mă
Lacrimi dătătoare de viață
Zi și noapte mă culeg din lacrimi
Și mă aduc la viață ..e o crimă,
Mă ridic ca un izvor din inimi
De sânge spulberate-n iubiri,
Stropite de săruturi virgine
Cu
Conexiune
Generală sau particulară mă conții
Și zilnic îmi impui condiții,
Asiguri caracterul sistemic al realității,
al vieții și-al tuturor dar nu al calității,
TU…nu-mi impui ce să
Conștiința
Forma mea superioară de reflectare,
Sistemul stărilor volitive,
Mă îndrumă mereu la lupte interioare,
La lacrimi intime ale stărilor afective…
Tu-mi permiți să mă raportez la
8 semne dupa care iti dai seama ca Internetul a devenit un drog
Te trezesti la 3 dimineata ca sa te duci la baie si la intoarcere, te opresti sa-ti verifici e-mail-ul.
Te hotarasti sa mai ramai
Copacii plâng
O noapte a fost de ajuns
Ca sufletul pădurarului să piară
Prin miile venelor înfrunzite de vară…
Mulțimea lor, sufletul a îndrăgit,
Era doar o întruchipare a unei frunze. . . ce
Fiara și copila ei
O fiară
Urmărește
A lui copilă,
Doar să piară…
Se vorbește
Despre acea idilă,
Dăunătoare
Copilei acele…
Și tace chitic
Întreaga lume vorbitoare,
La fiarei
Capătul lui 76
Ascuns pe-o stradă
Aștept, te aștept pe tine ,
Aștept de mai bine de 60 minute…
Mă întreb de mai vii, măcar un telefon…
Nimic, și totuși mai sper…
Să vii, măcar să spui
„E
Cândva
Momente, momente de iubire
Al sufletelor noastre, mă tem..
Onestitatea iubirii e prea mare, prea reală…
Și astă mă înspăimântă , mă tem…
Sunt momente în care aș dori doar o
O rădăcină a mai rămas
Dacă dragostea mi-a fost luată
Atunci când în mâna-mi o aveam,
A fost doar o soartă sau o iubire moară…
Asta nu contează… încă n-o doream..
Eram prea novice iubirii de
Descrisă
Petale de soare
Se aștern peste lanuri
De zăpadă obositoare…
Albă pe negre pământuri…
Întregi creatori sorali
Se întrec în ale sculpturii,
Bucată cu bucată, adevărați corali,
Se
Golaș
Un prunc de om golaș
Aruncă priviri cerșite
Peste străzile acestui oraș,
Poate un suflet, o inimă sau o mână
Va răspunde privirii cerșite,
Multă lume îl acuză…multă,
Dar neputința
