Poezie
drama lucidității
1 min lectură·
Mediu
arde-mi mamă haina îngerească
nu mai sunt demult ce m-ai crescut
din blestemul Evei or să-mi crească
aripi noi de înger decăzut
culcă-te și lasă frământarea
de-a privi când ceasul, când la ușă
poți opri luminii înserarea?
lemnul îl mai pipăi în cenușă?
vezi de tata să nu se-ntristeze
mie, alte porți mi se deschid
unde pieptul o să-mi sângereze
drama de a fi un om lucid
nu mai strânge-n mica noastră casă
vechi desene, poze, jucării
dac-ai ști tu cât de mult m-apasă,
gândul că eu n-o să am copii
001563
0