Poezie
siliștene
ce pântec te-o fi plămădit....
1 min lectură·
Mediu
bună seara
zise omul intrând val-vârtej
v-am adus o floare
inițial am vrut să fie
o grădină întreagă
dar am pierdut-o prin mașină....
zise omul
și intră așezându-l pe Dumnezeu
înghesuit în vreo trei pungi de naylon
alături de cărțile lui și niște tricouri
bună seara
am zis că vin și eu dacă zic o chestie
mă țin de ea chiar dacă
mă lasă tonți pe drum
îmi iau tălpile astea în cârcă
le momesc eu cumva și tot ajung
....................
siliștene (poate ai vrut să zici domule silișteanu)
nu am vrut să zic siliștene
nu ți-ai câștigat încă dreptul ca eu să tac în
fața ta
așadar
siliștene mai lasă-l pe Dumnezeu să odihnească
și nu-l mai purta în drumurile tale
și nu-l mai duce în toate casele
că din frate s-a preschimbat în umbra ta
siliștene
ai uitat în casa mea
o dâră de lumină de om
și eu am văzut asta
și m-am lăcomit să nu-ți spun la plecare
siliștene
ai lăsat urma lui Dumnezeu în casa mea
012.658
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lory Cristea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 171
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
Lory Cristea. “siliștene.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lory-cristea/poezie/202790/silisteneComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
tare frumos darul pe care il vad aici in văzul și timpanul lumii.Ai exagerat Sunt emoționat și incă nu știu să găsesc potrivite cuvinte ca să vă mulumesc.
0
