Poezie
Tot ce iubim își are-n timp sfârșitul
sonet 1
1 min lectură·
Mediu
Tot ce iubim își are-n timp sfârșitul
Dar ne legăm de-un lucru sau ființă,
Născuți fiind cu-această trebuință
De-a traversa în flăcări infinitul.
După vreun vis sau vreo nechibzuință
Să ardem scurt și des precum chibritul
În jarul ce-și presimte asfințitul
Destinul nostru-i botezat dorință.
Din când în când asupra ni se-nclină
Puținătatea și splendoarea vieții
În flashuri de culoare sau lumină
Străfulgerând mantaua grea a ceții,
Dar cine spune că purtăm vreo vină
Dacă rămânem sclavi ai frumuseții?
001.569
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lory Cristea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat