Poezie
vremelnicie-n lut
1 min lectură·
Mediu
Cuvintele cu legănări de fulg
Vocalele cu scrâșnete de cheie
Știau să prefațeze și să-ncheie
Povestea-n care pot să mă divulg
Mi se-așezau pe umeri calm, în noapte
Când iele cu descântec de Rusalii
Când îngeri coborâți de pe vitralii
Sau prunci nevinovați cu dinți de lapte
Știau când împrejuru-mi se dărâmă
Religii, mari istorii și imperii
Dar ele mă smulgeau dintre mizerii
Remodelând fărâmă cu fărâmă
Proiectul greu și arhicunoscut
Splendoare sau mai mult bizarerie
Secundă fulgerând în veșnicie
Vremelnicie întrupată-n lut
Așa am început să ne iubim
Într-o poveste tristă și sublimă
Extaz și agonie lungă... crimă
De care nu mai știm să ne ferim
001.501
0
