Poezie
Poem cu mânz nebun de primăvară
1 min lectură·
Mediu
pământul clocotea prin oase
ca dup-o lungă acalmie
se pregătea de insomnie
de-abia se desprimăvarase
fluturi copii în zboruri bete
vânau sclipiri nemaivăzute
de raze, săgetând durute
apusu-n cercuri violete
de iarba crudă parcă doare
și sângele dar și privirea
atât de dulce-i e foșnirea
ca un sărut de fată mare
și-n verdele ce năpădise
molcom veșmânt de catifea
dorind să prindă umbra sa
un mânz nebun se rătăcise
001.703
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lory Cristea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 69
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat