Poezie
Poem despre ultimii țărani
1 min lectură·
Mediu
Așa-i... aveți dreptate, e banal
Să amintesc de daci sau de Traian
Așa-i că nu sunt bun european,
Când scriu poeme ninse din Ardeal?
Când vă mai scriu c-afară din cetate
Găsiți un om total de diferit,
Un ins cu chipul aspru, chinuit
Și cu speranțe, veșnic amânate?
Istoria îl sare mai mereu
O fi din cauză că n-are bani
Dar este scos afară din muzeu
Și sters de praf din patru-n patru ani.
Atât de hăituit în spațiul fricii
Lipsit de legătura cu pământul
Durerea lui se află-n edificii
Ce-i vor înnobila în veci mormântul.
094.001
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lory Cristea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat