Poezie
Femeia goală
1 min lectură·
Mediu
În seara ultimului carnaval
Femeia își zâmbește în oglindă
De parc-ar vrea din ea, să se desprindă
Ca-ntr-un păgân și straniu ritual.
De tot e goală, aspră și frumoasă
O Evă smulsă-abia cu-o clipă-n urmă
Din lutul cald și aruncată-n turmă
Să fie o femeie păcătoasă.
E apa vie care ne-a ucis
Mixtură de pământ arzând și sevă
Se-acoperă cu masca ei de Evă
Ce nu mai are loc în Paradis.
Și timpul ei e scurt ca o sclipire
Va trebui surâsul să și-l poarte
Ca pe-o manta de viață și de moarte
Femeia goală - sol vestind iubire.
022.759
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lory Cristea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 99
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Lory Cristea. “Femeia goală.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lory-cristea/poezie/151537/femeia-goalaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LCcu inima in dinti de s-a sculat
maseaua dintr-o dat\' l-a apucat
considerând că nu are noroc
el s-a culcat...incetișor, la loc
mulțumesc de trecere, Alin:)
Lory
maseaua dintr-o dat\' l-a apucat
considerând că nu are noroc
el s-a culcat...incetișor, la loc
mulțumesc de trecere, Alin:)
Lory
0
priveste cam nedumerit femeia goala,
arunca o privire scrutatoare in fundal,
isi ia inima-n dinti si brusc se scoala.
Textul mi-a placut, comentariul meu e generat de titlul incitant.