Poezie
Cap de lup
1 min lectură·
Mediu
Ce boli neștiute te-apasă, mereu?
Ce leacuri moderne îți trebuie ție,
Ca inima ta din cenușă să-nvie?
Batrân de istorie... popor trist al meu.
Mă duc la izvoare să aflu mai mult
Și ochii mă ard de durerea ce văd
Și-n vorbele mele e numai prăpăd
Ce doine de jale mi-ai dat să ascult!
O mână de fier mă azvârle-n genunchi
Și parcă-mi desface, scurt, capul de trup
Punându-mi pe umeri un vechi cap de lup
Ce-și urlă destinul la mine-n rărunchi.
Aș vrea ca să știu să te-ajut în vreun fel
Măcar să m-asigur că nu e târziu
Așa cum pot eu, am să-ncerc să te scriu
Scrisori, de-aș putea, aș trimite la El.
022.634
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lory Cristea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Lory Cristea. “Cap de lup.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lory-cristea/poezie/150596/cap-de-lupComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
nu mere mai Lory, rima facila, meu-mereu, fel-el, plus ca formula asta nearticulata ce o alegi tu, popor trist al meu, durerea ce văd, denota stangacie. Ce naiba mai Lory!
0
nu mai mere mai Ioane la academicieni asa ca tine si la artistii f.f. elevati, dar te-ai gandit vreodata ca scriu si pt oamenii mai putin pretentiosi?:)... lumea nu incepe si nu se termina cu unii dintre noi
0
