Poezie
confesiuni cu daimonul
cine ești (sunt duhul)
1 min lectură·
Mediu
dar cine ești... sunt duhul
acelor care dorm
în luturi reci și sece
pe care se-așezară
cu mult aplomb și scârbă
purtând titlul de domn
plebeii ce-și vândură
nu inimă... ci țară
cine mai ești... sunt duhul
de dascăl slab și tânăr
ce-aștept să-mi spună mama
că-mi pune bani de carte
deși știu că muncește în frig
și disperarea de-a mă vedea învinsă
îi dă fiori de moarte
cine să fii...sunt duhul
țăranului ce-și vinde
pământul , calul, vaca
pentr-un amar câștig
pe care-l cheluiește
cu multă bucurie
ca nu cumva copilul
să îi adoarmă-n frig
să fii cumva și duhul
acelora pe care
părinții îi văzură
cu un bagaj umil
plecând ca niște păsări
departe călătoare
în țări în care nu vor
primi, măcar azil
dar cine ești... un daimon
cu ochiul sec și rece
de nu vezi cum mă fură
și repede mă duc
puținii ani ai vieții
în care pot fi tânăr
și, mai nimic temeinic
să fac, nu mai apuc
004391
0