Jurnal
aruncarea mănușii (ginecologice)
medicală
1 min lectură·
Mediu
(satiră la un comentariu cu aceeași temă)
* * *
Te țin pe desktop de doi ani încoace
Mă uit la tine crunt și pe furiș
Părul pe piept, măciucă, mi se face
Trăiesc, creez prin tine doar, fetiș.
Am încuiat prietenilor, ușa
Mi-am scris cu sânge ,,ură!\'\', pe pereți
Ginecologic, îți arunc mănușa
Din templul cu răsad de castraveți.
Te urmăresc postând versuri sau proză
Oricât ți-ar pare ție, de ilogic
Pe mână se-ncrețește pielea roză
Cum trag mănușa, scurt, ginecologic.
031.993
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lory Cristea
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Lory Cristea. “aruncarea mănușii (ginecologice).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lory-cristea/jurnal/201497/aruncarea-manusii-ginecologiceComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
te cred, e greu, Aline
ascultă sfatul meu:
decât o viață câine
mai bine-o noapte, leu
ascultă sfatul meu:
decât o viață câine
mai bine-o noapte, leu
0
,,mi-am pus acum sub preșul de la ușă
ceva să-mi amintesc că ești divină
și nu e vai netrebnica mănușă
ci coada târnăcopului din mină
sunt tot pe val iar valul te îneacă
sunt mesagerul sincer al dreptății
și dacă lupta dreaptă te încearcă
te-aștept în piața universității``
Pe val, Adal
noaptea trecută cățărat pe val
te chinuiai s-o pui de vreun galop
și nechezai, simpatice Adal
că tu n-ai coadă, ai doar târnăcop
ești tot pe val, ud tot, de supărare
scriind cu pixul cai verzi pe pereți
erai interesant în vremea-n care
scriai de vată și de castraveți
adâncul minei parcă-i de femeie
și supărarea te cuprinde, toată
condeiul tău va scrie-o epopee
a castraveților, murați în vată
ceva să-mi amintesc că ești divină
și nu e vai netrebnica mănușă
ci coada târnăcopului din mină
sunt tot pe val iar valul te îneacă
sunt mesagerul sincer al dreptății
și dacă lupta dreaptă te încearcă
te-aștept în piața universității``
Pe val, Adal
noaptea trecută cățărat pe val
te chinuiai s-o pui de vreun galop
și nechezai, simpatice Adal
că tu n-ai coadă, ai doar târnăcop
ești tot pe val, ud tot, de supărare
scriind cu pixul cai verzi pe pereți
erai interesant în vremea-n care
scriai de vată și de castraveți
adâncul minei parcă-i de femeie
și supărarea te cuprinde, toată
condeiul tău va scrie-o epopee
a castraveților, murați în vată
0

pe mine iartă-mă acum te rog
tu ești deșteaptă cum ar spune unii
iar pentru mine-ai devenit un drog
în slova ta am deslușit lumină
și-n versul tău adâncul infinit
păcat că e lumina de la mină
și-adâncul galeria din granit
eu poza ta o port acum sub pernă
și chipul tău mă face ca să tremur
drapelele sunt toate-acum în bernă
al meu se pregătește de cutremur
mi-am pus acum sub preșul de la ușă
ceva să-mi amintesc că ești divină
și nu e vai netrebnica mănușă
ci coada târnăcopului din mină
sunt tot pe val iar valul te îneacă
sunt mesagerul sincer al dreptății
și dacă lupta dreaptă te încearcă
te-aștept în piața universității