Poezie
omagiu
1 min lectură·
Mediu
încerc să aflu în orice obiect
un semn al trecerii mele pe-acolo
îmi plimb degetele pe tot corpul
căutându-mă în arhiva pielii
mai mult din obișnuință
mai mult dintr-o plăcere nevinovată
sunt un dictator peste poporul propriilor mele sentimente
peste supușii mei din hipotalamus
care mă trezesc în fiecare dimineață
în imnuri de slavă
dar
să revin la obiectele din preajmă
paharele de exemplu
dacă te privești în ele
vezi o imagine rotundă a vieții în toată splendoarea lor
colorată sau nu
putem să aducem însă un omagiu paharului de plastic
el nu reflectă nimic
doar
pecetea concretă a unor buze căzute prea devreme lângă piciorul mesei
la fel ca nuntașii din partea socrului mic
0104.611
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Liviu Nanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Liviu Nanu. “omagiu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-nanu/poezie/143571/omagiuComentarii (10)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
BSBSbogdan sevra✓excelent poemul. esti un tehnician bun, maestre, iar asta se vede din usurinta cum intorci discursul in acest text, alunecind usor prozaic, ivanescian fara a fi ivanescian, curat, placut, molipsitor.
0
EL\"încerc să aflu în orice obiect
un semn al trecerii mele pe-acolo\"
Începutul te face să parcurgi mai departe spre a căuta locul în care se schimbă perspectiva, simți cum de la un vers la altul trecerea se face dinspre banalizarea splendorii spre oda lucrului banal. A doua strofă este deosebită, parcă ar face parte din alt poem, cu alt mesaj, apoi slalom spre \"dictator peste propriile sentimente\", care rupe sensul anterior, ca în următoarele strofe să te așezi iar printre obiectele din preajmă, căutând să le dai ce este al lor. Ca și omului, ca și faptelor, ca și întâmplărilor.
Cu un singur fragment de vres nu mă împac eu, ori paote ploaia asta nu îmi permite să văd limpede: \"buze căzute prea devreme lângă piciorul mesei\".
Titlul derutant, poem sculptat dintr-o formă în alta, fără a-și pierde substanța. Îl păstrez prin preajmă.
Ela
un semn al trecerii mele pe-acolo\"
Începutul te face să parcurgi mai departe spre a căuta locul în care se schimbă perspectiva, simți cum de la un vers la altul trecerea se face dinspre banalizarea splendorii spre oda lucrului banal. A doua strofă este deosebită, parcă ar face parte din alt poem, cu alt mesaj, apoi slalom spre \"dictator peste propriile sentimente\", care rupe sensul anterior, ca în următoarele strofe să te așezi iar printre obiectele din preajmă, căutând să le dai ce este al lor. Ca și omului, ca și faptelor, ca și întâmplărilor.
Cu un singur fragment de vres nu mă împac eu, ori paote ploaia asta nu îmi permite să văd limpede: \"buze căzute prea devreme lângă piciorul mesei\".
Titlul derutant, poem sculptat dintr-o formă în alta, fără a-și pierde substanța. Îl păstrez prin preajmă.
Ela
0
LNBogdan, Ela - onorat de trecere, comentarii, aprecieri și sugestii.
0
IGaceste doua poeme sunt cele ale urmei. transformarea formei si calitatea fondului. semnele, amprentele, gustul pe limba, ridul pe pahar. chiar nu conteaza epiderma unui pahar la acest nivel. vinul este acelasi, iar ritualul degustarii este un joc de societate.
poem cu multiple sertare. foarte reusit.
poem cu multiple sertare. foarte reusit.
0
LNIoana, ai văzut bine, e ca șampon 2 în 1. Bine că efectul se însumează. Onorat de vizită.
0
DCnu incerc sa aflu
un obiect e o trecere vinovata
de buze
peste zapada
de plastic
un obiect e o trecere vinovata
de buze
peste zapada
de plastic
0
LNDorin, să cred că modesta mea încercare lirică ți-a inspirat micul tău contra-poem? Aș fi onorat să fie așa, cu toate astea aș elimina un \"de\", și anume cel din ultimul vers.
0
LNIoane, dacă n-ar fi textul meu aș zice că e un mare adevăr. Și chiar zic, doar se numește omagiu, nu? :)
0