Poezie
[dragostea]
2 min lectură·
Mediu
Cât am vrut să
o cât am vrut
prin largile zile
prin marile anotimpuri
toți cei care au inimă știu că dragostea mea
este sfâșietoare
dacă nu crezi
o dacă nu crezi înseamnă că tu
tu nu ai o inimă
dar dacă te topești
dacă tristețea te doboară
mergi în centrul orașului
downtown
acolo îngropat acolo
sub podeaua toaletei subterane din piața sfatului
vei găsi un buton cu amprenta ta digitală
acolo eu cu o mie de ființe
o mie de mii de ființe
o mie de mii de mii de ființe
oare tu nu ai o inimă
atinge butonul
oare tu nu crezi
dragostea mea atinge butonul
este sfâșietoare
cât am vrut
o cât am vrut să dispară acest oraș de negustori
această piață această
toaletă publică
aceste mii de mii de mii de mii
o cum nimic
nimic nu se leagă tu nu ai o inimă
dar dacă tristețea
și dacă te topești
acum știi
downtown
acolo acolo
acolo viața mea în care ne-am învăluit
ne-am cutremurat
am dansat și câte altele
toate numărate socotite toate
largile zile marile anotimpuri
toți cei care au o inimă știu
toți cei care au fost vreodată îmbrățișați
vor cunoaște
vor recunoște corpul meu subțiat
micșorat o topit
după o îmbrățișare care nu
nu nu vine nu vine nu
și mii de mii de mii
dacă este amprenta atinge
topit necuprins neîmbrățișat
am dansat m-am rotit
m-am cutremurat
ai spus downtown
o nu nu
nu se leagă.
087649
0
