liviu dascalu
Verificat@liviu-dascalu
„Literatura nu se face din bune intentii.”
Adresa mea de mail: liviudascalu@hotmail.com.
Apoi, nu vad unde e poanta. Nu faci decat sa alaturi doua...cum sa le zic, zicale? de un umor indoielnic si ele.
Te mai citesc.
Pe textul:
„Nasul lui Bufnilă" de Viorel Gaita
Nu ma pricep la statistici, asa ca o sa-ti dau dreptate. Exista si un argument: eu am \"spart gheata\", la ultimele doua concursuri, votandu-l pe Calimero, dar nu m-a urmat nimeni.
Votul concurentilor nu are cum sa divulge pe nimeni. Sunt foarte multe parodii, daca ar fi putine, s-ar putea intampla asta. Legat de problema asta, Calimero avea temeri in privinta celor (\"cititorii de contoare\") care il ignora in mod sistematic la votare, din cauza conflictului cu el; pai nu are nimeni cum sa-l identifice, in multimea asta de concurenti.
Cu Radu Ciornei nu sunt de acord, e foarte greu sa iti dai seama cine merita primul loc. Eu cred ca parodiile sunt de valori apropiate.
Dar pana la urma, ce mai conteaza cine o sa castige? Eu, care am pariat mereu pe necastigator, la concursurile de epigrame, ar trebui sa fiu cel mai lucid in privinta relativitatii unui vot, in poezie. Asa ca, in concluzie: regulile sunt bune, asa cum au fost stabilite. Singura modificare pe care mi-o doresc este sa voteze si concurentii, din motivele mai sus amintite. Dar nu conteaza prea mult. Nu e nevoie de doua tururi de scrutin, si nici de sisteme complicate de acordare a punctelor.
Pe textul:
„Concurs de parodii - tema si regulament" de Rada Marin
degerand de atata lumina
nu mai sper dar toamna va cadea
asupra mea ca o sabie
sufletul mi-e de lemn
doar trupul ma doare
de atatea cuvinte incrustate in el
Lavinia, interesanta opinia ta. Uneori, insa, repetitia are un sens. Aici semnifica o tensiune. Sa-ti simti propriile ganduri straine. Repetitia e suparatoare, dar efectul e scontat. Jocul copilaresc, intoarcerea la starea de fara-de-ganduri pregateste ultimul vers si il motiveaza. Un haiku bun infatiseaza, de regula, un conflict, o tensiune intre poli opusi, mai rar e un exercitiu de contemplatie. Majoritatea celor de pe site il percep ca pe o forma de arta calofila, lipsita de tensiuni, care nu permite o descatusare a veninului, suferintei, tristetei, samd. E fals. Resursele haiku-ului sunt foarte mari.
Valeria, mai e pana sa scot volumul. Promit sa-ti trimit unul, cand va fi cazul. Voi face un anunt, atunci, pentru cei interesati. Multumesc pentru inspiratie. Te astept, pe tine, si pe ceilalti autori de haiku criticati (si descurajati, se pare) de mine, cu noi poeme.
Ma bucur ca Horia si Ravel s-au simtit si ei inspirati de mine.
Pe textul:
„ganduri ratacind" de liviu dascalu
Pe textul:
„Pământ cu miros de fluier" de Ioan Dan
Eu raman la parerea ca ne trebuie doua runde. Cinci zile nu e mult. In zece avem si castigatorul.
Apoi: sunt foarte multi competitori, si deja segmentul de populatie apta de vot sigur se reduce. Nu renunt la ideea ca trebuie sa voteze si concurentii.
Presiunea psihologica din timpul votarii e bine sa fie mare si chiar sa creasca, ca sa fie tot mai mare valva. Sa fie o singura regula: sa nu se faca referire la posibilii autori, sa nu se joace nimeni de-a ghicitul. Dar nu sunt foarte sigur, aici, poate Rada are alta parere.
Eu zic asa: ca e bine sa fie concursuri din astea, fiindca e mare plictiseala, nu prea mai apar texte bune. Si in felul asta poate ni se dezvolta sentimentul de apartenenta la o comunitate (poezie.ro). De ce nu?
Dar Rada e seful, la organizare. Ea decide ce si cum. Eu m-am laudat ca sunt organizator, sunt mai mult bagator in seama.
Pe textul:
„Concurs de parodii - tema si regulament" de Rada Marin
Si daca tot ai avut rabdare sa vii pana aici, vezi ca in apropiere sunt niste haiku-uri pe care eu le consider \"the best of L.D.\", cele laudate deja de Ion Amariutei. Ti le recomand cu caldura.
Pe textul:
„nu inca" de liviu dascalu
Eu sunt cel care nu voia sa iasa din umbra, si doar sunt cel de-al doilea organizator.
Eu sunt de acord sa voteze si participantii. Sa nu apara doua clasamente diferite, ca la concursul lui Jupp. Sa fie unul si bun.
Inca o chestie: fiecare are dreptul sa comenteze, in subsol. Jupp m-a taxat pt. comentariu, zicand ca fac agitatie electorala la sectiile de votare. Eu, ca organizator, va zic: faceti, domnilor, agitatie cat puteti. Ca asa eveniment mai rar, pe site. Incepuse sa moara lumea de plictiseala!
Hai, dati-va cu parerea, e bine sau nu asa cum am zis eu? (Cititi ultimul mesaj al Radei).
Pe textul:
„Concurs de parodii - tema si regulament" de Rada Marin
Testamentul l-am retras fiindca prezenta in subsol a cuiva, stii tu cine, imi provoaca alergie. O sa retrag si \"alt poem scurt\", si o sa-l public alaturi de alte poeme scurte. Adresa mea este liviudascalu1977@yahoo.com (asta in caz ca mi-ai pus intrebarea la modul serios).
Pe textul:
„ganduri ratacind" de liviu dascalu
din ochii mei goi\" e un inceput de imagine formidabila, pe care invocarea \"orbului\" il banalizeaza prin repetitie.
Cred ca esti tot mai aproape de ceva cu adevarat important, in poeziile acestea esentializate. Te urmaresc de mult, te vad tot mai aproape.
Pe textul:
„Icoana cu gemeni" de Sorin Olariu
Raspunsul e in pagina mea. Iaca, imi fac reclama!
Pe textul:
„haiku" de valeria tamas
Pe textul:
„minifabula leului credincios" de dumitru cioaca-genuneanu
si te apuci de poezie
compui ode, deloc banal
sefului de la \"poezie\"
Pe textul:
„dedicata unui proaspat erou de balada" de dumitru cioaca-genuneanu
O sa-mi fac un obicei sa intru pe \"lista cronologica texte noi\", habar nu aveam ca e o lista cu toate textele, inclusiv cele ale autorilor de la nivelele sub 100. Cine stie, poate ca o sa gasesc texte mai bune decat cele din pagina principala.
Oricum, multumesc pentru precizari.
Pe textul:
„alt poem scurt" de liviu dascalu
In conditiile acestea, am crezut ca sunt cenzurat. De aici dedicatiile si reclama. Nu ma simt vinovat de ceva. Repet: e nevoie de un set de reguli expuse clar, iar la elaborarea lor putem contribui cu totii.
Radu Herinean ma surprinde iar. Mai intai, da dovada ca nu-mi citeste cu atentie comentariile. Nici urma de suferinta, aici. Nici urma de ura, in ultimul comentariul final de la \"testament\", ci de un raspuns la acuzatii extrem de grave, si am facut-o cat se poate de argumentat. Apoi, fair-play, recunoaste ca textele mele \"sunt bune\"; si faptul ca revine asupra deciziei de a-mi scadea nivelul. Textul \"testament\" e la categoria \"personal\"; ce anume poate intra la aceasta categorie? Deocamdata, mi se pare foarte bine aleasa. In noua versiune a site-ului voi trece \"testament\" la rubrica \"polemica\" (comentariile ar motiva aceasta schimbare).
Cosmine, versificam amandoi cum putem, asa-i? Cateodata ne iese, de multe ori, nu. Nu e un motiv sa nu continuam. Cine crede ca vorbim limbajul cotidian, se inseala. Si cand vorbesc despre \"isusul de cartier\", si cand o fac despre \"fratele gras\", incerc, si probabil nu reusesc, sa exprim inexprimabilul. Nu sentimente. Cautari. Iar derizoriul e o masca a neputintei asumate poetic. Poezia poate fi o expresie pentru orice situare cotidiana.
Si inca o data lui Ghio: daca asa e la nivelul 90, e nasol tare. Nu ma mir ca a refuzat Costel. Dar ai dreptate, ar fi ciudat sa fii de acord cu scaderea nivelului, si apoi sa fii contra. Doar ca nu stiam ca sunt trimis direct in subsol. Intreb, din nou: e o regula? Sau depinde de dispozitia cenzorului? Pe cand eram la nivel zero, inca intram pe prima pagina.
Pe textul:
„alt poem scurt" de liviu dascalu
cu crapaturi
nu pot face poezie
parul carunt suvitele ude de transpiratie
nu pot face poezie
bocancii stalciti de obida
nu pot face poezie
pumnul din care oasele imi ies in afara
taioase
nu poate face poezie
si totusi sunt tatal tau
in mana cu legea te bat in cuie
si apoi ma rog de tine
pana iti trece chinul
bai isus de cartier
Pe textul:
„alt poem scurt" de liviu dascalu
Pe textul:
„alt poem scurt" de liviu dascalu
Maelstromul.
La Poe, vertijul e acvatic, o concretizare e in proza sa despre Maelstrom.
La tine, vertijul e concretizat printr-o imagine celesta. Totul incepe sa se invarta in imaginea ta, lumina dispare.
Cred ca as avea alta perceptie a imaginilor tale daca as privi mai multe, pe rand. Astfel, parca am posibilitati reduse de asociere. Nu vad nici o cale de iesire din acest vartej imaginar. In final, raman cu o senzatie de disconfort.
Pe textul:
„Coșmarul felinarului" de Dan Mitrut
Pe textul:
„Urgență" de Silvia Van
Foarte dense ideatic primele doua strofe. In a doua, finalul e o alta textualizare a instrainarii: \"ma lipesc in afisele/ cu nume de dirijori si stele exotice\".
Mi-a placut mult versul \"poate voi plange cu sampanie\".
Pe textul:
„Tu" de sanda deme
