Poezie
captatio benevolentiae
1 min lectură·
Mediu
Ca un mormînt
Pe un cîmp verde
Peste care plouă încet spre seară .
Undeva în depărtare înflorește un pomișor
Undeva pe o cale ferată un melc așteaptă un tren
Fiecare zîmbet al tău e o amintire
s-a întunecat peste cîmp și mormîntul e mai vesel, nu se mai vede,
o mașină cu un singur far mă va duce mai aproape de casă
felice, felice, urlă o canțonetă rusească iar eu , dragoste,
îți sărut podul palmei și te subestimez ca să mai pot exista,
și fug pentru că nu pot să zbor,
să planez deasupra ta,
o să te uit și tu o să mă uiți ,
o să te iert și tu o să mă ierți,
sau poate că o să plîngem și o să dormim,
respirînd spre celălalt,
ceva cald și indefinit oricum ne va cuprinde,
va trebui să fim recunoscători.
012.901
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- liviu clisu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 144
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
liviu clisu. “captatio benevolentiae.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-clisu/poezie/177701/captatio-benevolentiaeComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
prea multe regrete!