Poezie
Monolog în oglindă
1 min lectură·
Mediu
De ce te chinui, suflet trist,
Tînjind după iubire,
Cînd \"Pot iubi, deci mai exist\"
E-o simplă amăgire?...
De ce te-nvălui în visări
Ce-n paradis te poartă,
Cînd pe-ale deznădejdii scări
Mai urci cîte o treaptă?...
De ce te-afunzi în armonii
Și mai încerci speranța,
Cînd nici măcar tu nu mai știi
Spre ce să-nclini balanța?...
Continui să te-agăți, zîmbind,
De-o ultimă fărîmă
De dor mistuitor, murind
Cu-o amintire-n mînă...
Dar nu ai înțeles nicicînd
Că timpul care trece
Va șterge chipul tău din gînd,
Ne-ndurător și rece,
Și vei apune,-ntr-un sfîrșit,
Uitată și pustie,
Fără-a se știe c-ai iubit
Cît pentru-o veșnicie...
001.682
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lidia Ostahie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Lidia Ostahie. “Monolog în oglindă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lidia-ostahie/poezie/228604/monolog-in-oglindaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.