Poezie
Lecția
din volumul Vânzătoarea de comori
1 min lectură·
Mediu
– Măi Ionuțe, vreau să-mi spui,
Zise Doamna surâzând,
Șapte nuci cu opt gutui
Poți s-aduni, degrabă-n gând?
– Mere, nuci, gutui, ușor,
Vă spun sigur, pot s-adun.
Fac mulțimea fructelor
Și-i desertul cel mai bun.
– Dar ardei și castraveți,
Roșii, vinete, gulii,
Strânse toamna în găleți,
Ce mulțime fac, tu știi?
– Sunt legumele, vă zic,
Și la masă nu-mi lipsesc.
Le mănânc de când sunt mic
Sănătos, voinic să cresc!
– Ai zărit de multe ori
Toamna, sus pe cer, plecând
Șiruri albe de cocori.
Oare cum s-or fi chemând?
– Stoluri se numesc, eu știu,
Mulți cocori, pe cer, grăbiți.
Pleacă toamna, mai târziu,
Când copacii-s desfrunziți.
– Dar rățuștele pe drum,
Măcănind la nesfârșit?
Te aștept din nou, acum,
Cu răspunsul potrivit!
– Cârd de rațe,-n sir mergând,
Și ce gălăgie fac!
După pește înotând,
Le-am văzut ades pe lac.
– Dar văcuțe,-n seri târzii,
Zornăind din clopoțel,
Cum se cheamă, oare știi?
Te ascult, drag băiețel.
– Sigur, sunt cirezi vă spun,
Ce se-ntorc sătule-n sat
Și cu lapte atât de bun,
De copii apreciat.
–-Măi Ionuțe, e de-ajuns,
Carnețelu-adu-l, te rog.
Foarte bine ai răspuns!
Și-ți pun zece-n catalog.
014293
0
Și cu cât fac trei gutui?”
Bine că nu-s elevul Ionel, că nu știu răspunsul.
Nu rimează:
- întâi cu gutui;
- vor cu fructelor;
- socotiți cu părinți;
Semnele de punctuație:
„Știi Ionuțe…” (Știi, Ionuțe,)
„Tu Ionuț…” (Tu, Ionuț,)
… și altele.
Interesantă ideea acestei poezii. Chiar poate fi utilă activităților de la grădiniță și de la clasa I. Păcat că nu vrei să fii mai atentă…