Liana Roureanu

Poezia aceasta exista indiferent de divergentele voastre de opinii. Si e chiar frumoasa. Daca nu va e cu suparare, o s-o recitesc cu placere din TIMP in TIMP!

Uite una din poeziile mele de suflet.

Poveste sentimentala

de Nichita Stanescu

Pe urma ne vedeam din ce in ce mai des.
Eu stateam la o margine a orei,
tu - la cealalta,
ca doua toarte de amfora.
Numai cuvintele zburau intre noi,
inainte si inapoi.
Vartejul lor putea fi aproape zarit,
si deodata,
imi lasam un genunchi,
iar cotul mi-l infigeam in pamant,
numai ca sa privesc iarba inclinata
de caderea vreunui cuvant,
ca pe sub laba unui leu alergand.
Cuvintele se roteau, se roteau intre noi,
inainte si inapoi,
si cu cat te iubeam mai mult, cu atat
repetau, intr-un vartej aproape vazut,
structura materiei, de la-nceput

Aproape haiku. Simplu, condensat si adanc.

Daca ea n-ar exista
cine s-ar mai intreba?

Poezia asta imi aduce aminte de plopii de pe faleza Marii Negre si de povestea unui prieten drag care desi n-a fost asteptat s-a dus totusi acolo cu marea in mana stanga, un cactus in mana dreapta, o carte necitita in inima si doi trandafiri rosii in ochi. Atunci si de fiecare data s-a daruit pe sine unui un dor care il consuma si acum la fel de frumos si dureros.
Dar nu suntem noi toti la fel, pe tarmul marii ori al oceanului...?

Replica la If by Rudyard Kipling?
Anti if sau... anti dac? O parafraza foarte amara si inversunata, adaptata la realitatile care imbatranesc inainte de vreme chiar si cele mai cutezatoare spirite.
O schimbare de stil evidenta, ai pus trandafirul alb pe taisul sabiei, emire?

pe acest site sunt doi poeti care au scris o parafraza la If-ul lui Kipling, fiecare in stilul lui caracteristic, foarte diferit. Trandafir Alb si Chris, doi tineri imbatraniti prematur, unul revoltat celalalt superb si angelic:
"Daca ranit de vorbe, ranit de intamplare
Poti sa deschizi din suflet o pasare de foc
Cu aripi lungi sa urce pe razele de soare
Spre a ramane-n locul acestuia in joc."

Ii cunosc pe amandoi si sunt onorata!

Men have these lucid cold blooded, strong like stone and pragmatic ways to experience and explain love. This is, in short, what a man (a truly friend) told me recently: "Love is a hunt for prey. Hence, a big painful lie from the beginning and for both sides. Each of them seems to see something different in the other. It lasts as long as the predator’s ego is unsatisfied and yet not satiated. Meanwhile, with words and sex, it becomes comfort and addiction for both and it makes even harder to accept the truth. It always ends up in sharp regrets and painful memories, or fierce hate and insane resentment."
"Why do we keep looking though? Is it really worth?" One hardly can survive a broken heart. I did, once. Now my soul shakes every time I am told "You are my soul-mate!" This is almost always a sweet deceiving lie one cannot resist. Elders teach us: “One learns thru trial and fail.“ What about finding the true love and learning from success?
Cannot continue any more on the subject. Except this: hang on to a positive attitude by keeping up the good hope till the end. Only then we’ll know, only time will tell.

The borderline between sane and insane is thin. Hard to say which side is actually the sane one. Your writing reminds me of GIRL INTERRUPTED. It also depicts me surrounded by daily fading pale mannequins driven by weird ambitions I cannot possibly comprehend. I can only hear the voices in my head, theirs ceased to exist a while ago. However, as you said, I only needed only one to be alive.

Citesc si recitesc... o poezie desueta, care nu spune nimic deosebit, nu e o specie literara noua, nu are metafore eclatante, schioapata din punct de vedere stilistic. E doar o poezie lacrimogena de duzina imprimata pe un tricou, o felicitare sau pe un pahar de bere pentru noptile ploiase a la Danielle Steel.
Buna pentru soap opera, tele-novela, whatever... sorry.

Ceea ce nu inteleg eu e de ce o criticati tocmai pe Clodette si nu pareti sa observati si celalte mai mari nulitati de pe site?!?!

E-n regula, se poate intampla oricui!
Sunt magulita. Nu pot sa nu admit ca-mi place poezia ta atat de mult incat iti daruiesc acele versuri. Le sta bine la tine in poezie. Si-mi pare rau ca esti trist si-ti doresc sa gasesti fericirea pe care o meriti.

Imaginea ingerilor n-a avut pretutindeni si dintotdeauna aripi; e mai pregnanta in mitologia vestica decat cea estica. Sfantii si zeitatile orientului indepartat nu au aripi. In sec 9 i.e.n., asirienii au inceput sa puna aripi pe umerii spiritelor lor protectoare. La egipteni, "ba" partea eterna a sufletului, este reprezentata de o fiinta umana cu cap de pasare si aripi. Cea mai mare influenta vine insa din mitologiile greaca si romana. Ingerul crestin a continuat pe cel ebraic dar vechii evrei nu permiteu reprezentari figurative ale conceptelor lor religioase. In Vechiul si Noul Testament, ingerii nu sunt inaripati. Ei apar spontan ca un fulger/scanteie de lumina si dispar la fel. Desi ingerii sunt mentionati inca din crestinismul timpuriu, abia in 325 e.n. credinta in ingeri a fost acceptata ca o parte din dogma crestina de catre Consiliul de la Nicea moment din care s-au iscat discutii aprinse despre posibilitatea ingerilor de a zbura. Arta, a urmat si ea directiile credintei crestine si din secolul 4 e.n. au aparut primele aripi ingeresti in picturile religioase. Imaginea antropomorfica si inaripata a ingerului crestin a fost inspirata din religiile pagane greaca si romana. Astfel, Nike, zeita greaca a victoriei are infatisare umana iar Victoria, zeita victoriei la romani are aripi. La sf. sec 5, aceasta imagine a devenit standard si a fost importata chiar in arta Persana si apoi de Islam. Altfel, ingerii sunt fiinte asexuate intermediare intre zei si oameni. Nu stiu cat de corecte sunt aceste date, sper sa nu ofenseze pe nimeni.
In fine, ce vreau sa spun este ca ingerii zboara de mai putin de 2 milenii incoace si ca desi nu suntem ingeri, noi oamenii am zburat fara aripi, fizic si spiritual, de mult mai mult timp. La noi aripioarele se simt la picioare, in inima, la tample, in suflet...

"Vãzut printr-o lacrimã, un om care plânge este întotdeauna fratele tãu."
De-aceea ne-am adunat aici pe acest site, nu?

Of! Cata durere si revelatie in operatiile simple ale rutinei zilnice sau numai de Craciun. Alla, ma repet si sper ca nu te superi din nou, dar tare mult imi place cum scrii! Imi ajunge drept in inima si rezoneaza dureros precum restul intotdeauna nenul al impartii brutale a vietii LUI la viata EI.

it's easy to follow te pattern, isn't it?

te astept
ca si cand n-as sti ca n-ai sa vii
ca si cum
si tu astepti, fara sa stii
ca am plecat impreuna

te iert
ca si cand n-as sti ca iertarea elibereaza
ca si cum
si tu m-ai dezlegat de vina, fara sa stii
ca iubirea exista

te doresc
ca si cand n-as sti ca vine sfarsitul
ca si cum
si tu ai trai undeva atemporal, fara sa stii ca ne-am putea iubi

etc

ca timpul ne desparte
ca

Stare de tranzitie, asteptare, autocontemplare, spaima de necunoscut, linistea ce precede furtuna... trecem cu totii prin asta!

Oh, 20 de fete au fost încântate de aceasta poezie cu greșeli ortografice și conținut submediocru? Mda. Asta spune foarte multe despre tine si fetele acelea. Și fiecăreia i-ai declarat prin versurile altuia:
\"Sa nu crezi niciodata
Ca alta iubire vei afla,
Mai puternica si mai dreapta,
Decat a mea...\"?
Ai reușit să te autodepășești și să îndrepți de 20 de ori simultan?!?! Ești tare, venerabile!

doi ghetari desperecheati ce-au fost o iarna
doua aripi virtuale pe un suflet cald de-o zi
lasand timpului libertatea cruda sa discearna
cand si cum sa le conjuge verbul rar \"a iubi\"doi ghetari desperecheati ce-au fost o iarna
doua aripi virtuale pe un suflet cald de-o zi
lasand timpului libertatea cruda sa discearna
cand si cum sa le conjuge verbul rar \"a iubi\"

Nu, nu esti nebun! Ai atitudinea unui adolescent protestatar, insurgent, apsand pe butoane sa vada care e reactia maturilor, chestii de-astea care se vor sfarsi intr-o zi cand se va produce o simbioza intre flora bucala si pasta de dinti... si vei deveni dependent de periuta. Chiar nostalgic si trist cand o s-o schimbi pentru una mai noua, ca pe o iubire invechita pentru una mai incitanta.
Dar poezia mi-a placut, e excelenta.