...

Imi place vocabularul pe care il folosesti, imi pare a se situa in coeziune cu modul de poetizare pe care il adopti. Tabloul creat este insa unul sictirit, daca as putea spune asa, si nu sictirit din punctul de vedere al celui care transmite, ci din punctul de vedere al celui ce recepteaza.

Imaginea pe care ai conturat-o aici poate fi una foarte buna, dar in cu totul alta constructie. La inceputul ei poezia se prezinta drept una cu atmosfera crepusculara, dar la un moment dat dovedesti ca nu poti mentine acelasi fir, ca starea ta interioara se face vinovata de dipsihie (lucru care nu este tocmai indezirabil in poezie, din contra, poate fi folosit cu rafinament- atita timp cit nu afecteaza coerenta poemului). Spre exemplu versul pe care il incriminez este acel \"in viata noua\", care-mi da senzatia ca ar fi fratele mai mare al mult mai binecunoscutului \"si totul va fi bine\".
Apoi, am mai depistat o inadvertenta in poem: persoana a doua care apare ex nihilo, ca o sperietoare de ciori, si care, cred eu, strica tot poemul.