Poezie
miraj
1 min lectură·
Mediu
o altă luptă pierdută unui surâs...
candoarea mâinilor de scrum
alintate intr-o uitare
de dincolo de vreme;
mă urmărește o privire...
buza ta ocrotitoare
îmi mângâie răsuflarea sacadată
ca o zgomotoasă emoție
venită de nicăieri.
trupul tău are gust de cireșe amare
și-l iubesc incă
deși n-am iubit niciodată.
gerul ne-a uitat parcă
pe amândoi
într-un destin câstigat la noroc.
bizar, unite într-o îmbrațișare
fără-nceput,
mâinile noastre dansează
haotic și cast
pe o piele tremurândă...
suspinând o mirare
zâmbește...ți-am înnoptat o poveste;
doar coapsa lunii te mai ocrotește acum...
mâine e departe,
iar noi nu ne vom fi iubit nicicând...
002431
0